eci de mii de pacienti care sunt tratati anual la policlinica Institutului National de Geriatrie Si Gerontologie "Ana Aslan" vor lipsiti de consultatiile asigurate de medicii specialisti din ambulatoriul din strada Spatarului nr. 15.
Actualul manager
al Institutului "Ana Aslan", Viorel Ochiana, intentioneaza sa desfiinteze policlinica Institutului pentru a o transforma, in clinica de geriatrie de lux cu 25 de paturi
absolut impotriva cursului normal al evolutiei asistentei medicale. Cei 40.000 de pacienti care sunt consultati anual in cabinetele policlinicii vor fi nevoiti sa se ingroase randurile celor care asteapta consultatii la Sanatoriul din Oropeni sau la spitalul din str. Manastirea Caldarusani. Mai mult
, structura
arhitectonica a policlinicii este complet inadecvata pentru sectie cu paturi, camerele fiind nepotrivit pentru saloane, iar grupurile sanitare fiind doar unul la fiecare etaj. "Mentionez ca este singura policlinica din zona care presteaza servicii medicale gratuite, fiind in contract cu CASMB. De asemenea, este un punct de acces la sanatate pentru toti varstnicii din Bucuresti, cat si un centru in care se face preventie pentur persoanele tinere. In aceste conditii este, de neconceput ca o institutie care dispune de doua spitale cu 600 de paturi sa transforme un ambulatoriu in sectie cu paturi. Mai mult, medicina efectuata in ambulatoriu este mult mai ieftina si mai eficienta pentru sistemul sanitar decat serviciile medicale din spitale", ne-a declarat dr. Florentina Matei, medic specialist in policlinica.
Doctorii din policlinica ne-au spus ca Ochiana nu a venit niciodata in ambulatoriu si nu i-a chemat pentru a le aduce la cunostinta intentiile lui in ceea ce priveste soarta lor. "Doar ne-a amenintat telefonic ca ne da afara din Cladire si ne muta la Otopeni", au mai spus medicii. Ei ne-a mai dezvaluit si ca in ultimii cinci ani nu s-a investit nici un ban pentru intretinerea cladirii, nefiind zugravit sau reparat nici un cabinet sau spatiu comun. Astfel, unii medici au zugravit si mobilat cabinetele si spatiile comune din banii proprii. "Acum Ochiana a gasit bani sa transforme o cladire aflata in stare insalubra (grupurile sanitare, subsolul si exteriorul) intr-o sectie de geriatrie de lux", au mai spus medicii. Ei au explicat ca un astfel de spital de lux poate fi amenajat foarte usor in incinta Sanatoriului de la Otopeni unde sunt saloane care pot fi transformate in camere de lux.
Abuzurile lui Ochiana
Dr. Dan Peretianu, presedinte al Camerei Federative a Medicilor din Romania, a precizat ca Ochianu pregateste de fapt "privatizarea" Sanatoriului Otopeni in sensul ca se contiuna opera initiata de Adrian Nastase sub "privirile" binevoitoare ale PNL-ului. Doctorii impreuna cu Peretianu il acuza pe Ochiana ca medicii din Institut sunt inlocuiti pentru a nu avea opozitia (corecta) la procesul de vanzare a Sanatoriului Otopeni. Insasi dr. Maria Georgescu, fosta directoare a Sanatoriului si sef de sectie de peste 10 ani, a fost abuziv destituita in 2007. Dupa ce Maria Georgescu a castigat procesul impotriva deciziei lui Ochiana si a fost repusa in functie directorul Institutului a dat-o din nou afara, in martie, pe motiv ca nu a facut fata celor 90 de zile de "proba". Pe langa Maria Georgescu, Ochiana a mai demis si alti sefi de sectie: dr. Maria Barscan, Tudora Suloc, Georgeta Popescu, care se aflau pe post in urma concursului legal
. Potrivit medicilor din ambulatoriul Institutului, Ochiana a demis-o si pe dr. Liliana Nastase, fara un motiv real, doar pentru a-si putea duce la indeplinire planurile.
miercuri, 25 martie 2009
Cauzele pentru care viruşii gripali sunt activi în perioadele de vreme rece
Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit cauzele pentru care viruşii gripali devin activi în perioadele de vreme rece, precizând că aceştia se acoperă cu un strat protector de grăsime, ce se întăreşte ajungând la
o consistenţă asemănătoare unui gel, protejând corpul viral de temperaturile scăzute. Acest strat protector se topeşte în condiţiile de temperatură crescută şi umiditate din tractul respirator uman, permiţând viruşilor gripali să infecteze celulele, informează BBC online
consultat de Rompres.
Echipa de cercetători de la Institutul Naţional pentru Sănătate din SUA (US National Institutes of Health) speră ca rezultatele acestui studiu ce sunt publicate în revista Nature Chemical Biology, vor duce la obţinerea de noi tratamente
, mai eficiente împotriva gripei.
O serie de virusologi britanici au replicat că această descoperire nu explică de ce anumiţi viruşi gripali devin activi în condiţii de climă tropicală.
Învelişul protector ce se formează în jurul corpului viral în condiţii de temperatură scăzută, îi oferă virusului protecţia necesară pentru a trece de la o persoană la alta şi este într-atât de rezistent încât poate salva corpul viral până şi de acţiunea anumitor detergenţi.
Totuşi, odată ajuns în organismul gazdă, un virus nu poate infecta celulele decât după ce acest strat protector este îndepărtat. În cazul în care în anumite condiţii acest înveliş protector se topeşte în timp ce virusul se afla în afara organismului gazdă, corpul viral moare.
"Rezultatele acestui studiu deschid noi direcţii de cercetare pentru combaterea epidemiilor de gripă din perioada iernii. Acum după ce am înţeles felul în acre viruşii gripali se protejează pentru a se putea transmite de la o persoană la alta, putem să ne gândim la modalităţi de a distruge acest mecanism protector'', a precizat Dr. Duane Alexander, director al Institutului naţional pentru sănătatea copilului şi dezvoltare
umană (National Institute of Child Health and Human Development).
Oamenii de ştiinţă au folosit o tehnică sofisticată de rezonanţă magnetică pentru a observa în detaliu felul în care stratul protector al corpului viral răspunde la diferite variaţii de temperatură.
Membrana exterioară a corpului viral este compusă în principal din lipide. La temperaturi puţin peste limita de îngheţ, acest strat de lipide se solidifică, căpătând caracteristicile unui gel. La temperaturi ce se apropie de +15 grade Celsius, acest înveliş se topeşte. Cercetătorii au ajuns astfel la concluzia că primăvara şi vara temperaturile sunt prea ridicate pentru a permite formarea acestui înveliş protector şi atunci viruşii gripali nu se mai transmit de la om la om.
Profesorul britanic John Oxford, expert în virusologie de la Queen Mary College School of Medicine, Londra, susţine că deşi acest studiu este foarte interesant, rezultatele sale nu sunt suficient de convingătoare pentru a putea fi trase nişte concluzii ferme. ''Dacă lucrurile stau într-adevăr aşa, cum se face că avem cazuri de gripă în zonele tropicale unde temperatura atinge constant valoarea de +35 grade Celsius? Locuri precum Vietnam şi Indonezia pot reprezenta centrele izbucnirii unei viitoare pandemii gripale. Nu cred că acest studiu ne oferă un răspund definitiv la problema răspândirii viruşilor gripali. Probabil că mai există alţi factori care acţionează aici'', a declarat el.
o consistenţă asemănătoare unui gel, protejând corpul viral de temperaturile scăzute. Acest strat protector se topeşte în condiţiile de temperatură crescută şi umiditate din tractul respirator uman, permiţând viruşilor gripali să infecteze celulele, informează BBC online
consultat de Rompres.
Echipa de cercetători de la Institutul Naţional pentru Sănătate din SUA (US National Institutes of Health) speră ca rezultatele acestui studiu ce sunt publicate în revista Nature Chemical Biology, vor duce la obţinerea de noi tratamente
, mai eficiente împotriva gripei.
O serie de virusologi britanici au replicat că această descoperire nu explică de ce anumiţi viruşi gripali devin activi în condiţii de climă tropicală.
Învelişul protector ce se formează în jurul corpului viral în condiţii de temperatură scăzută, îi oferă virusului protecţia necesară pentru a trece de la o persoană la alta şi este într-atât de rezistent încât poate salva corpul viral până şi de acţiunea anumitor detergenţi.
Totuşi, odată ajuns în organismul gazdă, un virus nu poate infecta celulele decât după ce acest strat protector este îndepărtat. În cazul în care în anumite condiţii acest înveliş protector se topeşte în timp ce virusul se afla în afara organismului gazdă, corpul viral moare.
"Rezultatele acestui studiu deschid noi direcţii de cercetare pentru combaterea epidemiilor de gripă din perioada iernii. Acum după ce am înţeles felul în acre viruşii gripali se protejează pentru a se putea transmite de la o persoană la alta, putem să ne gândim la modalităţi de a distruge acest mecanism protector'', a precizat Dr. Duane Alexander, director al Institutului naţional pentru sănătatea copilului şi dezvoltare
umană (National Institute of Child Health and Human Development).
Oamenii de ştiinţă au folosit o tehnică sofisticată de rezonanţă magnetică pentru a observa în detaliu felul în care stratul protector al corpului viral răspunde la diferite variaţii de temperatură.
Membrana exterioară a corpului viral este compusă în principal din lipide. La temperaturi puţin peste limita de îngheţ, acest strat de lipide se solidifică, căpătând caracteristicile unui gel. La temperaturi ce se apropie de +15 grade Celsius, acest înveliş se topeşte. Cercetătorii au ajuns astfel la concluzia că primăvara şi vara temperaturile sunt prea ridicate pentru a permite formarea acestui înveliş protector şi atunci viruşii gripali nu se mai transmit de la om la om.
Profesorul britanic John Oxford, expert în virusologie de la Queen Mary College School of Medicine, Londra, susţine că deşi acest studiu este foarte interesant, rezultatele sale nu sunt suficient de convingătoare pentru a putea fi trase nişte concluzii ferme. ''Dacă lucrurile stau într-adevăr aşa, cum se face că avem cazuri de gripă în zonele tropicale unde temperatura atinge constant valoarea de +35 grade Celsius? Locuri precum Vietnam şi Indonezia pot reprezenta centrele izbucnirii unei viitoare pandemii gripale. Nu cred că acest studiu ne oferă un răspund definitiv la problema răspândirii viruşilor gripali. Probabil că mai există alţi factori care acţionează aici'', a declarat el.
Au fost descoperite genele îmbătrânirii
Procesul general al trecerii anilor ar putea fi întârziat prin „pastilele tinereţii".
Descoperirea unei modalităţi de încetinire a procesului de îmbătrânire a fost unul dintre punctele urmărite constant de specialişti în cadrul cercetărilor efectuate de-a lungul timpului
. După numeroase studii, cercetătorii americani de la
Universitatea Washington din Statele Unite ale Americii au descoperit 25 de gene care joacă un rol crucial în procesul de îmbătrânire.
Potrivit acestora, descoperirea ar putea ajuta la producerea unor pastile care să încetinească procesul general al trecerii anilor. Rezultatele studiului au fost publicate în revista ştiinţifică "Genome Research", arată "Daily Mail". Cercetătorii au identificat o serie de gene la cobaii pe care au desfăşurat studiile, responsabile cu reglarea procesului de îmbătrânire.
Potrivit acestora, oamenii dezvoltă versiuni similare genelor descoperite la cobai, ele urmând a fi folosite în tratarea unor afecţiuni care apar odată cu vârsta înaintată. "Acum că am reuşit să identificăm aceste gene şi avem informaţii referitoare la ele, avem posibilitatea de a continua studiile în cazul oamenilor.
Descoperirea unei modalităţi de încetinire a procesului de îmbătrânire a fost unul dintre punctele urmărite constant de specialişti în cadrul cercetărilor efectuate de-a lungul timpului
. După numeroase studii, cercetătorii americani de la
Universitatea Washington din Statele Unite ale Americii au descoperit 25 de gene care joacă un rol crucial în procesul de îmbătrânire.
Potrivit acestora, descoperirea ar putea ajuta la producerea unor pastile care să încetinească procesul general al trecerii anilor. Rezultatele studiului au fost publicate în revista ştiinţifică "Genome Research", arată "Daily Mail". Cercetătorii au identificat o serie de gene la cobaii pe care au desfăşurat studiile, responsabile cu reglarea procesului de îmbătrânire.
Potrivit acestora, oamenii dezvoltă versiuni similare genelor descoperite la cobai, ele urmând a fi folosite în tratarea unor afecţiuni care apar odată cu vârsta înaintată. "Acum că am reuşit să identificăm aceste gene şi avem informaţii referitoare la ele, avem posibilitatea de a continua studiile în cazul oamenilor.
Profesorii afiliaţi Federaţiei "Spiru Haret" ies astăzi în stradă
Aproximativ 1.500 de sindicaliştii de la
Federaţia "Spiru Haret" sunt aşteptaţi să picheteze, începând cu ora 11, sediul Ministerului Educaţiei, după care vor pleca în marş spre Palatul Parlamentului. Profesorii sunt nemulţumiţi că nu au fost consultaţi înainte de elaborarea Pactului Naţional pentru educaţie şi protestează faţă de ceea ce ei numesc politicianismul din învăţământ.
"În momentul în care a apărut proiectul acestui pact naţional pentru educaţie, el a fost înaintat partidelor politice din România pentru a-l amenda, pentru a veni cu propuneri vizavi de conţinut. Federaţiilor sindicale li s-a înaintat numai conţinutul acestui proiect iniţial, dar fără a ni se cere propuneri vizavi de conţinutul în cauză", a declarat Marius Nistor, preşedinte executiv Federaţia "Spiru Haret".
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia "Alma Mater" şi Federaţia Educaţiei Naţionale au anunţat că se delimitează de acest protest. Liderii acestor sindicate au refuzat invitaţia de a mărşălui pe motiv că protestele au o conotaţie politică. Din cele patru federaţii reprezentative din Învăţământ doar Federaţia Educaţiei Naţionale a semnat pactul pentru educaţie.
"Este o opţiune a lor, în măsura în care şi asta este şi opţiunea membrilor de sindicat. Dacă e numai opţiunea unor lideri înseamnă că substratul n-are nicio legătură cu interesele salariaţilor, fie de natură politică şi de altfel chiar ei între ei se acuză de acest lucru", a spus Cătălin Croitoru, preşedinte FEN.
"Conform invitaţiei pe care ne-a adresat-o Băsescu am fost chemaţi să aderăm la conţinutul pactului cu alte cuvinte să luăm la cunoştinţă prin semnătura noastră de ceea ce au hotărât partidele politice", a declarat Aurel Cornea, preşedinte FSLI.
"Nu am găsit nimic care să fie în favoarea angajaţilor din învăţământ, ori noi îi reprezentăm pe aceştia", a spus Răzvan Bobulescu, preşedinte Federaţia "Alma Mater".
Federaţia "Spiru Haret" sunt aşteptaţi să picheteze, începând cu ora 11, sediul Ministerului Educaţiei, după care vor pleca în marş spre Palatul Parlamentului. Profesorii sunt nemulţumiţi că nu au fost consultaţi înainte de elaborarea Pactului Naţional pentru educaţie şi protestează faţă de ceea ce ei numesc politicianismul din învăţământ.
"În momentul în care a apărut proiectul acestui pact naţional pentru educaţie, el a fost înaintat partidelor politice din România pentru a-l amenda, pentru a veni cu propuneri vizavi de conţinut. Federaţiilor sindicale li s-a înaintat numai conţinutul acestui proiect iniţial, dar fără a ni se cere propuneri vizavi de conţinutul în cauză", a declarat Marius Nistor, preşedinte executiv Federaţia "Spiru Haret".
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia "Alma Mater" şi Federaţia Educaţiei Naţionale au anunţat că se delimitează de acest protest. Liderii acestor sindicate au refuzat invitaţia de a mărşălui pe motiv că protestele au o conotaţie politică. Din cele patru federaţii reprezentative din Învăţământ doar Federaţia Educaţiei Naţionale a semnat pactul pentru educaţie.
"Este o opţiune a lor, în măsura în care şi asta este şi opţiunea membrilor de sindicat. Dacă e numai opţiunea unor lideri înseamnă că substratul n-are nicio legătură cu interesele salariaţilor, fie de natură politică şi de altfel chiar ei între ei se acuză de acest lucru", a spus Cătălin Croitoru, preşedinte FEN.
"Conform invitaţiei pe care ne-a adresat-o Băsescu am fost chemaţi să aderăm la conţinutul pactului cu alte cuvinte să luăm la cunoştinţă prin semnătura noastră de ceea ce au hotărât partidele politice", a declarat Aurel Cornea, preşedinte FSLI.
"Nu am găsit nimic care să fie în favoarea angajaţilor din învăţământ, ori noi îi reprezentăm pe aceştia", a spus Răzvan Bobulescu, preşedinte Federaţia "Alma Mater".
100 pe loc, concurenta in topul talentatilor
Mai putin de 1% dintre cei 2.200 de studenti si absolventi care s-au inscris in concursul de cautare de talente Top Talents Romania, demarat de compania de recrutare Catalyst Solutions in urma cu citeva luni, au fost alesi in topul tinerilor talentati din Romania. O parte dintre acestia s-au remarcat prin experientele profesionale diverse, in tara sau internationale, trecute la CV, altii prin studiile si calificarile obtinute de la institutii internationale de prestigiu, dar si prin experientele ca voluntari. Prima triere s-a facut pe baza CV-urilor depuse de participanti, dupa care au mai ramas in competitie 1.200 de tineri. Apoi acestia au fost supusi testelor Cut-e, teste psihometrice online
de evidentiere a personalitatii si atitudinilor, care au lasat in finala 100 de candidati. Dintre acestia, doar 20 au fost selectati ca fiind top talents, pe baza interviurilor individuale, potrivit Nicoletei Anton, marketing&PR manager
la Catalyst.
Unul dintre cistigatorii concursului, Ovidiu Dragomir, de 24 de ani, a punctat in experienta sa o serie de joburi in strainatate, cum ar fi asistent de limba engleza intr-un liceu din Spania, asistent manager pe advertising sau floor desk clerk in SUA, iar in Romania a lucrat ca intervievator si moderator focus grupuri la Metro Media Transylvania. O alta finalista, Simona Voican, a lucrat ca IT
assistant la o firma
din Londra si a ocupat doua functii in Vodafone Romania, unde lucreaza si in prezent, pe pozitia de voice specialist for business market si account manager back-up.
Ana Giurca, consultant la Catalyst Solutions, spune ca trasatura comuna a celor 20 de tineri selectati a fost „sa fie oameni care stiu ce vor, ce vor sa obtina in general si de la acest program
, in particular“. Giurca a mai spus ca nu este obligatoriu ca ei sa se angajeze in cele cinci companii partenere, dar si ca acestea pot alege candidati si din rindul celor 1.200 de tineri selectati in prima etapa.
de evidentiere a personalitatii si atitudinilor, care au lasat in finala 100 de candidati. Dintre acestia, doar 20 au fost selectati ca fiind top talents, pe baza interviurilor individuale, potrivit Nicoletei Anton, marketing&PR manager
la Catalyst.
Unul dintre cistigatorii concursului, Ovidiu Dragomir, de 24 de ani, a punctat in experienta sa o serie de joburi in strainatate, cum ar fi asistent de limba engleza intr-un liceu din Spania, asistent manager pe advertising sau floor desk clerk in SUA, iar in Romania a lucrat ca intervievator si moderator focus grupuri la Metro Media Transylvania. O alta finalista, Simona Voican, a lucrat ca IT
assistant la o firma
din Londra si a ocupat doua functii in Vodafone Romania, unde lucreaza si in prezent, pe pozitia de voice specialist for business market si account manager back-up.
Ana Giurca, consultant la Catalyst Solutions, spune ca trasatura comuna a celor 20 de tineri selectati a fost „sa fie oameni care stiu ce vor, ce vor sa obtina in general si de la acest program
, in particular“. Giurca a mai spus ca nu este obligatoriu ca ei sa se angajeze in cele cinci companii partenere, dar si ca acestea pot alege candidati si din rindul celor 1.200 de tineri selectati in prima etapa.
În România ar fi doar jumătate din medicii necesari
n România există numai jumătate din numărul de medici necesar pentru a asigura servicii medicale de calitate, raportul fiind calculat după normele europene în domeniu.
Ba chiar în 98 de localităţi nici măcar nu există medic
de familie. Iar din numărul mic
de cadre medicale, în fiecare an 4% aleg să emigreze în ţări din Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Datele au fost prezentate la
adunarea generală a Colegiului Medicilor din România.
Doar anul trecut mai mult de 1.000 de medici au plecat din România, majoritatea către state din Uniunea Europeană.
La aceştia se adaugă un număr cel puţin triplu de asistente medicale.
În acest fel, în multe judeţe din România s-a ajuns la un deficit în asigurarea serviciilor
medicale.
Există judeţe în care ponderea celor care au părăsit România e mai mare de 4%, anume Iaşi, Arad, Bihor
Aurora Dragomirişteanu
Studiul care dovedeşte acest lucru a fost întocmit de medicul Aurora Dragomirişteanu.
“Există judeţe în care ponderea celor care au părăsit România e mai mare de 4%, anume Iaşi, Arad, Bihor".
"Consecinţele sunt că se crează dezechilibre majore în acoperirea cu servicii emdicale şi cu asistenţă medicală de specialitate pe termen scurt”, spune Aurora Dragomirişteanu.
Aurora Dragomirişteanu mai spune că în mai mult de o treime dintre judeţe nu există medici pentru o mulţime de specializări - de exemplu chirurgie pediatrică, urologie, cardiologie sau boli infecţioase.
Salarii mici
Una din cauzele exodului medicilor către ţări occidentale o reprezintă salariile mici, susţin reprezentanţii Colegiului Medicilor.
La această problemă ar exista o rezolvare, spune parlamentarul Mircea Cinteză, fost preşedinte al Colegiului Medicilor.
“Acreditarea tuturor unităţilor sanitare în funcţie de criterii de performanţă, şi permiterea celor care sunt deasupra nivelului bazal – şi acest deasupra poate să fie de două-trei grade de excelenţă, să capete o co-plată”.
“Această resursă poate să se ridice până la un sfert din veniturile unităţilor sanitare şi ale medicilor”, spune Mircea Cinteză.
Măsurile Ministerului
Ministerul Sănătăţii a luat nişte măsuri: noile grile de salarizare, noile sporuri care au fost acordate, şi care au ca scop tocmai această idee, de a se micşora migraţia forţei de muncă în sistemul medical
Mircea Mănuc
La discuţii a fost prezent şi un reprezentant al Ministerului sănătăţii, secretarul de stat Mircea Mănuc.
Iar domnul Mănuc susţine că instituţia în care lucrează acum ştie de plecarea medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar şi deja ar fi luat câteva măsuri care să-i convingă să rămână în România.
“Ministerul Sănătăţii a luat nişte măsuri: noile grile de salarizare, noile sporuri care au fost acordate, şi care au ca scop tocmai această idee, de a se micşora migraţia forţei de muncă în sistemul medical”, spune Mircea Mănuc.
Până când măsurile anunţate de Ministerul Sănătăţii vor da roade, datele oficiale arată că în România există prea mulţi pacienţi la un medic.
Dacă în oraşe situaţia e acceptabilă, la sate un medic are în grijă de şase ori mai mulţi pacienţi decât la oraş.
Iar o asistentă medicală care lucrează într-un cabinet rural ar trebui să trateze în fiecare lună mai mult de 26.000 de pacienţi.
Ba chiar în 98 de localităţi nici măcar nu există medic
de familie. Iar din numărul mic
de cadre medicale, în fiecare an 4% aleg să emigreze în ţări din Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Datele au fost prezentate la
adunarea generală a Colegiului Medicilor din România.
Doar anul trecut mai mult de 1.000 de medici au plecat din România, majoritatea către state din Uniunea Europeană.
La aceştia se adaugă un număr cel puţin triplu de asistente medicale.
În acest fel, în multe judeţe din România s-a ajuns la un deficit în asigurarea serviciilor
medicale.
Există judeţe în care ponderea celor care au părăsit România e mai mare de 4%, anume Iaşi, Arad, Bihor
Aurora Dragomirişteanu
Studiul care dovedeşte acest lucru a fost întocmit de medicul Aurora Dragomirişteanu.
“Există judeţe în care ponderea celor care au părăsit România e mai mare de 4%, anume Iaşi, Arad, Bihor".
"Consecinţele sunt că se crează dezechilibre majore în acoperirea cu servicii emdicale şi cu asistenţă medicală de specialitate pe termen scurt”, spune Aurora Dragomirişteanu.
Aurora Dragomirişteanu mai spune că în mai mult de o treime dintre judeţe nu există medici pentru o mulţime de specializări - de exemplu chirurgie pediatrică, urologie, cardiologie sau boli infecţioase.
Salarii mici
Una din cauzele exodului medicilor către ţări occidentale o reprezintă salariile mici, susţin reprezentanţii Colegiului Medicilor.
La această problemă ar exista o rezolvare, spune parlamentarul Mircea Cinteză, fost preşedinte al Colegiului Medicilor.
“Acreditarea tuturor unităţilor sanitare în funcţie de criterii de performanţă, şi permiterea celor care sunt deasupra nivelului bazal – şi acest deasupra poate să fie de două-trei grade de excelenţă, să capete o co-plată”.
“Această resursă poate să se ridice până la un sfert din veniturile unităţilor sanitare şi ale medicilor”, spune Mircea Cinteză.
Măsurile Ministerului
Ministerul Sănătăţii a luat nişte măsuri: noile grile de salarizare, noile sporuri care au fost acordate, şi care au ca scop tocmai această idee, de a se micşora migraţia forţei de muncă în sistemul medical
Mircea Mănuc
La discuţii a fost prezent şi un reprezentant al Ministerului sănătăţii, secretarul de stat Mircea Mănuc.
Iar domnul Mănuc susţine că instituţia în care lucrează acum ştie de plecarea medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar şi deja ar fi luat câteva măsuri care să-i convingă să rămână în România.
“Ministerul Sănătăţii a luat nişte măsuri: noile grile de salarizare, noile sporuri care au fost acordate, şi care au ca scop tocmai această idee, de a se micşora migraţia forţei de muncă în sistemul medical”, spune Mircea Mănuc.
Până când măsurile anunţate de Ministerul Sănătăţii vor da roade, datele oficiale arată că în România există prea mulţi pacienţi la un medic.
Dacă în oraşe situaţia e acceptabilă, la sate un medic are în grijă de şase ori mai mulţi pacienţi decât la oraş.
Iar o asistentă medicală care lucrează într-un cabinet rural ar trebui să trateze în fiecare lună mai mult de 26.000 de pacienţi.
Laserul care întinereşte pielea
Terapia cu laser câştigă teren şi în România. Cu ajutorul acesteia poate fi întinerită pielea, pot fi îndepărtate aluniţele, cicatricele şi malformaţiile vasculare. Medicii susţin că este exclusă apariţia cancerului.
Terapia cu laser câştigă teren şi în România. Chirurgii plasticieni de la Spitalul de Urgenţă Floreasca vor învăţa până la sfârşitul săptămânii cum să folosească laserele Cutera, utilizate atât în industria cosmetică pentru epilarea definitivă, reîntinerirea pielii şi îndepărtarea aluniţelor ori a „vinişoarelor de pe picioare“, cât şi în lumea medicală pentru tratarea malformaţiilor vasculare sau depigmentărilor pielii.
Nu există riscul apariţiei cancerului
Medicii susţin că nu există efecte secundare ale acestei terapii şi că este exclus riscul apariţiei cancerului, deoarece asupra pielii acţionează raze infraroşii, şi nu ultraviolete. „Ca şi undele radio, infraroşiile nu au efect nociv asupra organismului. Ele nu sunt atât de puternice precum ultravioletele sau razele X, folosite în radioterapie, iar asupra pielii acţionează un tip de energie
de o intensitate slabă“, detaliază medicul Alberto Sanchez Olaso, chirurg plastician la un spital public din Madrid.
TENDINŢE
Pacienţii din spitalele de stat ar putea beneficia de noua tehnologie
Dacă până acum tehnologia
laser era întâlnită mai mult
în clinicile private, în următorii ani ea ar putea fi introdusă şi în spitalele de stat, cum ar fi Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul de Copii
„Grigore Alexandrescu“, Spitalul Colentina. Anumite malformaţii ale feţei (ex., hemangioamele) pot fi tratate cu laserul, fără ca acesta să lase cicatrice. Medicii care pot folosi acest aparat
sunt chirurgii plasticieni şi dermatologii.
AVANTAJ
Terapie benefică pentru toate tipurile de ten
Tehnologia laser poate repara pielea distrusă de soare ori de bătrâneţe, deoarece infraroşiile sunt capabile să acţioneze asupra ADN-ului, explică specialiştii. După efectuarea acestor proceduri, medicii le recomandă pacienţilor să evite soarele trei sau patru luni şi să-şi îngrijească foarte atent pielea cu ajutorul cremelor de protecţie solară. De asemenea, pacienţii ar trebui să evite stresul şi fumatul. „Laserul poate îmbunătăţi aspectul pielii, culoarea ei, dar şi textura“, spune chirurgul plastician Alberto Sanchez Olaso. Medicul spune că 90% dintre pacienţii lui de la clinica privată sunt femei şi doar 10% bărbaţi. Potrivit specialiştilor, laserul poate fi folosit pentru toate tipurile de ten, atât la adulţi, cât şi la copii. În cazul acestora se intervine numai dacă este vorba despre malformaţii. „Costul unui tratament variază în funcţie de suprafaţa pielii afectate şi de numărul şedinţelor necesare într-o lună. Astfel, preţurile pot varia între 100 şi 2.000 de euro“, afirmă medicul generalist Luigi Calapod, reprezentant al Cutera. În România există 10 aparate laser de tip Cutera, patru dintre acestea fiind la Bucureşti, restul la Cluj, Timişoara, Galaţi, Ploieşti şi Piteşti.
Terapia cu laser câştigă teren şi în România. Chirurgii plasticieni de la Spitalul de Urgenţă Floreasca vor învăţa până la sfârşitul săptămânii cum să folosească laserele Cutera, utilizate atât în industria cosmetică pentru epilarea definitivă, reîntinerirea pielii şi îndepărtarea aluniţelor ori a „vinişoarelor de pe picioare“, cât şi în lumea medicală pentru tratarea malformaţiilor vasculare sau depigmentărilor pielii.
Nu există riscul apariţiei cancerului
Medicii susţin că nu există efecte secundare ale acestei terapii şi că este exclus riscul apariţiei cancerului, deoarece asupra pielii acţionează raze infraroşii, şi nu ultraviolete. „Ca şi undele radio, infraroşiile nu au efect nociv asupra organismului. Ele nu sunt atât de puternice precum ultravioletele sau razele X, folosite în radioterapie, iar asupra pielii acţionează un tip de energie
de o intensitate slabă“, detaliază medicul Alberto Sanchez Olaso, chirurg plastician la un spital public din Madrid.
TENDINŢE
Pacienţii din spitalele de stat ar putea beneficia de noua tehnologie
Dacă până acum tehnologia
laser era întâlnită mai mult
în clinicile private, în următorii ani ea ar putea fi introdusă şi în spitalele de stat, cum ar fi Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul de Copii
„Grigore Alexandrescu“, Spitalul Colentina. Anumite malformaţii ale feţei (ex., hemangioamele) pot fi tratate cu laserul, fără ca acesta să lase cicatrice. Medicii care pot folosi acest aparat
sunt chirurgii plasticieni şi dermatologii.
AVANTAJ
Terapie benefică pentru toate tipurile de ten
Tehnologia laser poate repara pielea distrusă de soare ori de bătrâneţe, deoarece infraroşiile sunt capabile să acţioneze asupra ADN-ului, explică specialiştii. După efectuarea acestor proceduri, medicii le recomandă pacienţilor să evite soarele trei sau patru luni şi să-şi îngrijească foarte atent pielea cu ajutorul cremelor de protecţie solară. De asemenea, pacienţii ar trebui să evite stresul şi fumatul. „Laserul poate îmbunătăţi aspectul pielii, culoarea ei, dar şi textura“, spune chirurgul plastician Alberto Sanchez Olaso. Medicul spune că 90% dintre pacienţii lui de la clinica privată sunt femei şi doar 10% bărbaţi. Potrivit specialiştilor, laserul poate fi folosit pentru toate tipurile de ten, atât la adulţi, cât şi la copii. În cazul acestora se intervine numai dacă este vorba despre malformaţii. „Costul unui tratament variază în funcţie de suprafaţa pielii afectate şi de numărul şedinţelor necesare într-o lună. Astfel, preţurile pot varia între 100 şi 2.000 de euro“, afirmă medicul generalist Luigi Calapod, reprezentant al Cutera. În România există 10 aparate laser de tip Cutera, patru dintre acestea fiind la Bucureşti, restul la Cluj, Timişoara, Galaţi, Ploieşti şi Piteşti.
Rospotrebnadzor ar putea accepta pe piaţa rusă producţia alcoolică fabricată în Transnistria de întreprinderile Kvint şi Buket Moldavii
Comisia Sanitară Rospotrebnadzor examinează posibilitatea ridicării interdicţiei la
livrările de producţie vinicolă şi alcoolică fabricată de întreprinderilor transnistrene Kvint şi Buket Moldavii, potrivit informaţiei publicate pe site-ul oficial al Rospotrebnadzor-lui.
Comunicatul de presă precizează că în prezent din cele 26 de întreprinderi vinicole moldoveneşti, autorizate să expedieze mostre la Moscova pentru expertiza sanitar-epidemiologică, 23 de întreprinderi deja au obţinut aviz pozitiv pentru importul a 435 de tipuri de vinuri şi divinuri.
În ultimele patru luni, de la ridicarea embargoului impus de partea rusă la livrările de vinuri moldoveneşti, vinificatorii moldoveni au exportat în F. Rusă peste 2,9 mln de litri de producţie vinicolă şi peste 1,2 litri de divinuri, fabricate la 15 întreprinderi moldoveneşti de vinificaţie. Printre acestea se numără, companiile
Calaraş Divin, Lion Gri, Vismos, Acorex Wine Holding, Tomai-Vinex, DK-Intertrade, Zolotoi Aist, Migdal-P, Аroma, Grape Valey, Salcuţa, Vinăria Bostovan, Asconi, mai precizează comunicatul Rospotrebnadzor-lui.
livrările de producţie vinicolă şi alcoolică fabricată de întreprinderilor transnistrene Kvint şi Buket Moldavii, potrivit informaţiei publicate pe site-ul oficial al Rospotrebnadzor-lui.
Comunicatul de presă precizează că în prezent din cele 26 de întreprinderi vinicole moldoveneşti, autorizate să expedieze mostre la Moscova pentru expertiza sanitar-epidemiologică, 23 de întreprinderi deja au obţinut aviz pozitiv pentru importul a 435 de tipuri de vinuri şi divinuri.
În ultimele patru luni, de la ridicarea embargoului impus de partea rusă la livrările de vinuri moldoveneşti, vinificatorii moldoveni au exportat în F. Rusă peste 2,9 mln de litri de producţie vinicolă şi peste 1,2 litri de divinuri, fabricate la 15 întreprinderi moldoveneşti de vinificaţie. Printre acestea se numără, companiile
Calaraş Divin, Lion Gri, Vismos, Acorex Wine Holding, Tomai-Vinex, DK-Intertrade, Zolotoi Aist, Migdal-P, Аroma, Grape Valey, Salcuţa, Vinăria Bostovan, Asconi, mai precizează comunicatul Rospotrebnadzor-lui.
Transnistria cere misiuni ruseşti la Tiraspol şi menţinerea în teritoriu a forţelor pacificatoare ruseşti
Reprezentanţii conducerilor separatiste din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud care participă astăzi în cadrul unor audieri în Duma de stat a Rusiei, solicită deputaţilor ruşi să deschidă pe teritoriul acestor republici nerecunoscute misiuni ruseşti. Aceştia mai cer să fie scutiţi de impozite la importul în Rusia a produselor
fabricate la ei în întreprinderile mixte cu capital rusesc, dar şi modificarea caracterului relaţiilor cu cele trei state nerecunoscute printr-o susţinere mai mare
pe plan economic şi social a cetăţenilor ruşi care locuiesc în aceste regiuni.
Participanţii la audieri au mai recomandat guvernului rus să apere interesele cetăţenilor săi din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud şi să se opună categoric tuturor încercărilor de presiune de orice fel din exterior. Spicherii statelor nerecunoscute au mai solicitat deputaţilor de la Kremlin să nu retragă forţele pacificatoare de pe teritoriile lor în scopul soluţionării cât mai grabnice a conflictelor teritoriale.
Audierile continuă şi nu se cunoaşte care dintre aceste recomandări făcute de reprezentanţii celor trei state nerecunoscute au fost acceptate de deputaţii din Duma rusească.
La finalul discuţiilor, legislativul rus va aproba recomandări pentru guvernul de la Kremlin, camera superioară şi cea inferioară ale parlamentului rus pentru aceste trei regiuni.
fabricate la ei în întreprinderile mixte cu capital rusesc, dar şi modificarea caracterului relaţiilor cu cele trei state nerecunoscute printr-o susţinere mai mare
pe plan economic şi social a cetăţenilor ruşi care locuiesc în aceste regiuni.
Participanţii la audieri au mai recomandat guvernului rus să apere interesele cetăţenilor săi din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud şi să se opună categoric tuturor încercărilor de presiune de orice fel din exterior. Spicherii statelor nerecunoscute au mai solicitat deputaţilor de la Kremlin să nu retragă forţele pacificatoare de pe teritoriile lor în scopul soluţionării cât mai grabnice a conflictelor teritoriale.
Audierile continuă şi nu se cunoaşte care dintre aceste recomandări făcute de reprezentanţii celor trei state nerecunoscute au fost acceptate de deputaţii din Duma rusească.
La finalul discuţiilor, legislativul rus va aproba recomandări pentru guvernul de la Kremlin, camera superioară şi cea inferioară ale parlamentului rus pentru aceste trei regiuni.
"Eu si Vladimir Putin am pierdut demult interesul de a obtine ceva pentru noi personal cu orice pret"
Interviu acordat de presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, publicatiei ruse „Kommersant”
Rusia este dispusa sa garanteze reintregirea teritoriala a Republicii Moldova, in schimbul renuntarii acesteia la ideea de aderare la NATO. Documentele respective ar putea fi semnate in timpul apropiat. Intr-un interviu acordat publicatiei „Kommersant”, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a dezvaluit cum intentioneaza Moscova si Chisinaul sa realizeze in Transnistria un scenariu „antiKosovo”. Vladimir Voronin a lasat sa se inteleaga, in plus, ca tara sa ar putea iesi din GUAM.
- In ultimul timp, Dvs. chiar radiati de optimism in legatura cu perspectiva solutionarii conflictului transnistrean. Daca e sa ascultam ce spuneti Dvs., ar putea parea ca Moldova se va reunifica daca nu azi, miine. Deja a inceput numaratoarea inversa?
- Nu poate fi solutionata nici o problema, daca persoana care genereaza ideea solutionarii problemei nu crede in succesul acesteia si nu este optimist. De aceea, in toti acesti ani, chiar si dupa dificilul an 2003, nu as fi incetat sa fiu optimist si nu as fi incetat sa consider ca, asa sau altfel, vom solutiona aceasta problema. Cat priveste „cronometrarea”, cred ca acum putem afirma ca numaratoarea inversa a inceput si in curind va sosi ziua in care vom solutiona definitiv aceasta problema. Relatiile care s-au instaurat astazi intre noi si Rusia constituie temelia principala pentru ca eu sa-mi exprim optimismul pe care deja este cu neputinta sa-l mai ascund.
- Anterior, Dvs. vorbeati adesea despre niste forte tainice, obscure din Rusia, care impiedicau reunificarea tarii Dumneavoastra. Ce fel de forte sint acestea si unde sint ele acum?
- Le-a inghitit ziua. Dupa cea mai intunecoasa noapte, intotdeauna vine ziua si iese soarele. Iar duhurile necurate, precum se stie, se tem de lumina. Daca e sa vorbim serios, doi factori au jucat aici rolul principal. In primul rind, implementarea controlului comun pe segmentul transnistrean al granitei dintre Moldova si Ucraina si aparitia Misiunii UE acolo. Al doilea factor si, poate, cel mai important, este inregistrarea agentilor economici din Transnistria la structurile de stat oficiale ale Moldovei. Adica acordarea catre acestia a statutului de agent economic legal, ci nu de reprezentant al unui teritoriu separatist nerecunoscut.
- Adica au fost intrerupte fluxurile banesti subterane?
- Acum, in Transnistria nu exista acest interes subteran. Daca e sa luam calendarul si sa ne uitam cum s-au comportat autoritatile transnistrene in perioada cind au fost instituite noi reguli la granita, acest lucru se observa deosebit de bine. Cit timp nu exista un control, totul era linistit. Insa de indata ce acesta a fost instituit, s-a ridicat un tambalau despre blocada economica impotriva regiunii. Pentru a intelege ca nu e asa, este suficient sa comparam indicatorii ce tin de relatiile economice externe ale Transnistriei in 2007, dupa ce s-au inregistrat la noi 90% din intreprinderile din regiune orientate spre export, cu anul 2005, pe care transnistrenii il considera cea mai favorabila perioada. Se vede clar acolo ca exportul din stinga Nistrului a sporit cu 19%. Prin urmare, problema nu rezida in asa-numita blocada. Ci in faptul ca noi am inchis canalele care nu erau tinute in evidenta de statistica oficiala si care aduceau venituri fabuloase, uluitoare, pe care autoritatile transnistrene le imparteau cu fortele despre care am vorbit mai sus.
- Dvs. afirmati ca nu purtati negocieri secrete cu Moscova si nu discutati planuri secrete de reglementare a conflictului. Dar va asigur ca nimeni nu pricepe bine cum anume poate fi solutionata problema Transnistriei.
- Adevarat va spun ca nu exista negocieri secrete. Iar problema va fi solutionata doar in baza Legii privind statutul Transnistriei, elaborata in 2005. Atunci, noi am adoptat Legea cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului (Transnistria). Totodata, Parlamentul a votat-o in unanimitate. A fost un lucru surprinzator, deoarece intreaga opozitie fara exceptie a votat aceasta lege. In baza Legii cu privire la prevederile de baza, a fost elaborat proiectul de lege privind statutul ca atare, in care totul este stipulat: ce drepturi, ce obligatii, ce forma de guvernare se va institui in Transnistria dupa reunificarea Moldovei intr-un singur stat, asa cum a fost. Ca o continuare a acestei legi, a fost adoptat mecanismul de garantii al faptului ca cele doua parti – Chisinaul si Tiraspolul – se obliga se respecte si aceasta lege, si „foaia de parcurs” pentru acest mecanism. Adica exista un grafic: cind si ce fel de masuri urmeaza sa fie realizate. Acolo scrie: cind va avea loc unificarea sistemelor monetare, instaurarea organelor vamale unice pe intregul perimetru al Republicii Moldova si multe alte lucruri.
Iata cele trei documente
de baza pe care noi le introducem in pachetul pentru reglementare. In ultima vreme, a aparut necesitatea de a adopta si declaratia privind recunoasterea neutralitatii permanente a Republicii Moldova. Potrivit Constitutiei, tara noastra si asa este neutra. Insa acum e de dorit ca acest statut sa fie fixat si intr-o declaratie precum ca toata lumea recunoaste neutralitatea noastra. Acest document
trebuie sa-l semneze toate partile care participa la procesul de negocieri in formatul „5+2”, cu exceptia Tiraspolului. Adica R. Moldova, ca stat suveran, precum si Rusia, Ucraina, SUA, UE si OSCE.
- Aceasta declaratie este gata deja?
- Noi pregatim proiectul de declaratie.
- Rusiei ar trebui sa-i placa acest lucru. Moscova a lasat sa se inteleaga, in repetate rinduri, ca ea este interesata de neutralitatea Moldovei. Dar ce spun in acest sens SUA si UE?
- In general, fiecare tara decide de sine statator daca doreste sa fie neutra sau nu. Acestea sint treburile noastre interne, este vorba aici de suveranitatea statului. Noi nu cerem acordul lor, ci revendicam recunoasterea internationala a statutului de tara neutra.
- Da, dar ele vor trebui sa-si puna semnatura sub declaratie.
- Da. Insa eu nu vad ce le-ar impiedica sa faca acest lucru. Daca vreun stat sau vreo structura din cele pomenite are indoieli ca cu o astfel de formula R. Moldova ar putea avea probleme in planul integrarii europene in viitor, o spunem ferm ca nu este asa. Nimeni nu pune problema ca integrarea europeana trebuie sa treaca neaparat prin NATO. Noi cooperam cu Alianta in cadrul unor programe care nu prevad aderarea la aceasta structura.
- Inseamna ca declaratia este cel de-al patrulea document in pachet?
- Da. Noi propunem anume abordarea in pachet. Mai mult decit atit, toate aceste documente, cu exceptia textului declaratiei, care este inca in curs de elaborare, sint gata deja. La ultima intrevedere cu Vladimir Putin, inainte de Summitul CSI, noi am discutat chestiunea precum ca e timpul sa incepem negocierile in formatul “5+2” cu o singura chestiune: examinarea acestui pachet. Ba mai mult, la propunerea noastra, aceste negocieri ar trebui sa treaca la un regim de activitate in sesiuni, dar nu asa - ne-am intilnit, am vizitat niste obiective turistice si ne-am despartit. Reprezentantii partilor ar trebui sa se aseze la masa de negocieri si sa lucreze atit cit este nevoie, pentru a analiza intregul pachet.
- Exista sanse ca o astfel de cursa a negocierilor se va incheia cu solutionarea definitiva a conflictului?
- Exista sanse ca partenerii de negocieri vor cadea de acord ca aceste documente contin nu numai mecanismul de reglementare, dar si mecanismul de functionare a Transnistriei in componenta Moldovei in calitate de republica autonoma.
- Sa presupunem ca ei vor ajunge la o astfel de concluzie. Ce va urma?
- Daca acest lucru se va intimpla, ne vom reuni la nivel de sefi de stat si vom semna impreuna aceste documente. Iar apoi va incepe realizarea „foii de parcurs”. Daca vom solutiona problema transnistreana pina la alegerile parlamentare din 2009, va fi foarte bine. In acest caz, vor ajunge in Parlament si deputati din Transnistria, si acesta va tine astfel seama de interesele intregii tari. As dori foarte mult ca in noul Parlament al Moldovei sa ajunga si transnistreni.
- Dar Dvs. sinteti gata sa va asezati la aceeasi masa cu liderul Transnistriei, Igor Smirnov, si sa-i stringeti mina, dupa toate cite au fost intre dumneavoastra?
- Daca se va pune in joc problema reunificarii tarii in conformitate cu normele internationale, ma voi aseza la aceeasi masa cu oricine doriti. Ambitiile mele personale nu trebuie sa precumpaneasca fata de interesele nationale si ele nu vor precumpani. Eu voi purta negocieri si voi semna documentele respective. Dar aceasta va trebui sa fie decizia definitiva. Eu nu mai pot taragana ceea ce s-a taraganat pina acum.
- Legea privind statutul Transnistriei, adoptata in 2005, a fost criticata si de Moscova, si de Tiraspol. Liderii acestora au declarat ca legea a fost adoptata fara a se tine seama de opinia Transnistriei. Acum nu mai exista pretentii?
- Acest proiect de lege trebuie citit atent, pur si simplu. Acolo, Transnistriei i se acorda atitea imputerniciri si drepturi, cite nu au multe republici avansate din componenta Federatiei Ruse si din alte state federative.
- Si cum se va numi Transnistria in lege?
- Autonomie cu largi imputerniciri de republica.
- Conform acestui model, Moldova va deveni federatie?
- Nu, ea va ramine un stat unitar cu doua formatiuni autonome – Gagauzia si Transnistria. Transnistriei ii vor ramine: stema, steagul, limbile de stat pe care le considera necesare. Desigur, limba moldoveneasca va fi limba de stat, in baza Constitutiei, dar toate celelalte limbi pot functiona pe teritoriul regiunii, ca si pina acum. Apropo, potrivit legislatiei noastre, limba rusa are in Moldova statut de limba de comunicare interetnica. Transnistrenii vor ca la ei sa mai fie si ucraineana. Poftim, de ce nu!
- Dupa frecventele vizite la Chisinau ale lui Iuri Zubakov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate
al Federatiei Ruse, se crea impresia ca negocierile se poarta exclusiv in formatul Voronin-Zubakov. Dar cum participa la acest proces SUA si UE?
- Misiunea lui Iuri Zubakov este cu mult mai larga decit problema Transnistriei ca atare. Pentru a ne ocupa serios de solutionarea acestei probleme, mai intii a trebuit sa iesim din impasul in care am ajuns dupa 2003, cind nu am semnat documentul ce a fost denumit „memorandumul Kozak”. Nu a fost simplu acest lucru, dar am reusit, datorita misiunii lui Iuri Zubakov si personal lui Vladimir Putin. Numai Vladimir Putin putea sa treaca peste ceea ce a fost atunci. Meritul lui Zubakov rezida in faptul ca noi avem acum un pachet de documente si ne-am apropiat de solutionarea problemei. Dar nu trebuie sa punem punct aici. Daca am fi avut consultari numai cu Zubakov, ne-am fi aflat intr-o zona a secretomaniei si am fi fost suspectati de purtarea negocierilor pe la spatele celorlalti participanti la proces. Noi insa ii informam pe partenerii nostri despre toate chestiunile pe care dorim sa le rezolvam impreuna cu Rusia. Cind presa occidentala scria ca, chipurile, totul e invaluit in taina, eu personal ii convocam la presedintie pe ambasadorii tarilor UE si ii informat in detaliu despre ce rezolvam si asupra caror lucruri convenim. Aceste teme au fost discutate si cu reprezentantii Departamentului de Stat al SUA. Bineinteles, exista o mica doza de confidentialitate. Dar in curind aceasta nu isi va mai avea nici un rost. Nu vom mai avea din ce face secret.
- Pachetul a fost elaborat doar de catre partea moldoveneasca?
- Proiectul de lege cu privire la principiile de baza ale statutului Transnistriei in componenta Moldovei si legea ulterioara privind statutul constituie un rod nu al unei inventii de moment, ci al negocierilor care au avut loc in toti cei 16 ani de cind exista conflictul. Am luat in consideratie tot ce a propus cindva Transnistria. Aceasta reprezinta o suma a tot ce s-a schitat. Noi nu pur si simplu ne-am asezat si am conturat totul asa cum dorim.
- Inseamna ca este vorba nu despre o reanimare a unui oarecare „memorandum Kozak-2”. El a decedat si a fost inmormintat?
- Am luat din el in proiectul viitoarei legi privind statutul numeroase elemente si pozitii. Exista doar pricncipii generale, care deja au fost inventate de foarte multa vreme.
- Cind si unde se va reuni formatul „5+2”? Deja au fost numite Helsinki si Sankt-Petersburg.
- Cind m-am intilnit cu Vladimir Putin i-am spus ca in calitate de loc al desfasurarii sint discutate Helsinki si Sankt-Petersburg. El mi-a raspuns ca acesta nu este un lucru principial.
- El nu a facut lobbysm pentru orasul sau natal?
- Nu aceasta este problema. In functiile noastre demult am pierdut gustul pentru propriile dorinte. Putin priveste la aceste sarcini mai larg. Pe el il intereseaza faptul cum sa solutionam problema. Iar unde se va intimpla acest lucru este ceva secundar.
- Ce va fi cu legea care interzice privatizarea in Transnistria fara acordul Chisinaului si cu recunoasterea drepturilor businessmenilor rusi, care au achizitionat acolo patrimoniu? Veti abroga aceasta lege?
- Daca acest patrimoniu a fost privatizat legal, fie chiar conform legilor transnistrene, nu vor exista probleme. Daca insa s-a incalcat legea, vor urma controale, desi vor controla, bineinteles, organele respective din Transnistria.
- Legea ca atare va fi totusi abrogata?
- Ea deja a fost abrogata. Nu-i vom impune pe actualii proprietari sa reprivatizeze obiectivele si nu le vom nationaliza. La noi in Moldova in prezent sint privatizate peste 90% din patrimoniu. La noi se desfasoara o intensa privatizare suplimentara a cotelor statului in unele intreprinderi. Sa nu creada nimeni ca vom lua inapoi totul.
- Dar cum se va proceda dupa reglementare cu pacificatorii rusi? Pentru Dvs. aceasta este o problema?
- Aici revenim din nou la neutralitate, potrivit careia se exclude pe deplin prezenta pe teritoriul nostru a oricaror trupe. Sarcinile pacificatoare au fost indeplinite constiincios inca acum citiva ani. Iata de ce astazi punem problema unor forte de garantare civile. Admitem prezenta unor observatori civili, insa nu a pacificatorilor militari. Caci, oricum, exista inca doua armate – moldoveneasca si transnistreana. Trebuie sa aiba loc procesele de reabilitare. Desi in perspectiva vad Moldova nu numai neutra, ci si demilitarizata.
- O asemenea pozitie este inteleasa la Moscova?
- Sincer vorbind, da. Problema este pusa astfel: daca pleaca, apoi pleaca toti. Si nu astfel, cineva a plecat, iar cineva a ocupat locul sau. Nu dorim sa schimbam actualii pacificatori pe oricare altii. Noi afirmam ca statutul de neutralitate trebuie respectat cu sfintenie si nu trebuie sa se afle pe teritoriul nostru militari straini. Aceasta este o pozitie corecta, si noi o vom apara.
- Colegii Dvs. din Occident inteleg acest lucru?
- Nu consider ca prezentam un interes atit de mare pentru cineva pe plan strategic.
- Apropo de strategie. Moldova, spre deosebire de asemenea tari GUAM cum sint Georgia si Ucraina, nu intentioneaza sa adere la NATO. Are oare rost de a ramine in componenta acestui grup al Celor patru, pe care Moscova il considera antirus?
- Cind s-a creat GUAM, el si-a propus alte scopuri. S-a vorbit despre constructia conductei de petrol Odessa – Brody. Insa, cind am privit pe harta itinerarului acestei conducte, am vazut ca Moldova este ocolita de ea foarte departe. Iar anul trecut in genere a inceput ceva straniu. A inceput a se vorbi despre crearea unor forte pacificatoare proprii. Am intrebat pentru ce. Mi s-a spus: Noi toti, chipurile, avem conflicte. Si ce daca? Doar dispunem de forte pacificatoare recunoscute international – la ce bun sa mai cream altele? Le-am spus: terminati cu aceste jocuri. Slava Domnului, deciziile in cadrul GUAM se iau prin consens, si cind noi am renuntat sa semnam documentul, ca rezultat aceasta idee a esuat.
- Moldova poate urma exemplul Uzbekistanului si parasi GUAM?
- Asemenea decizii le ia Parlamentul. In genere insa, de pe urma prezentei in orice organizatie
trebuie sa fie un folos. Daca el nu exista, nu exista nici interes. Iar daca nu exista interes, prezenta devine impovaratoare. Cu GUAM-ul nostru perspectiva este nebuloasa. Daca nu va exista un interes economic, nu avem nevoie sa ne aflam in cadrul lui in calitate de contrapondere fata de cineva.
- Nu va ingrijoreaza faptul ca in cazul acceptarii Ucrainei in NATO Moldova se va pomeni strinsa intre tarile Aliantei Nord-Atlantice, caci Romania este deja membru al NATO?
- Ce-i de facut in asemenea caz? Geografia nu poate fi schimbata. Vom fi iata un asemenea tampon cu statut neutru.
- In cazul in care Transnistria se va reunifica totusi cu Moldova, ce va fi cu datoria pentru gaze
acumulata de Tiraspol fata de „Gazprom”, care a depasit 1,5 miliarde dolari SUA.
- Ne va ramine ca mostenire. Iar in continuare o vom solutiona. Cunoastem cine este vinovat de aceasta situatie, caci populatia a achitat consumul de gaze, insa platile nu au fost transferate „Gazprom”-ului. Insa de la aceasta cunoastere bani nu vor aparea. Vom solutiona problema impreuna cu Rusia si UE. Posibil, si Rusia ne va ajuta de dragul procesului de reunificare, in care ei ii revine rolul decisiv.
Rusia este dispusa sa garanteze reintregirea teritoriala a Republicii Moldova, in schimbul renuntarii acesteia la ideea de aderare la NATO. Documentele respective ar putea fi semnate in timpul apropiat. Intr-un interviu acordat publicatiei „Kommersant”, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a dezvaluit cum intentioneaza Moscova si Chisinaul sa realizeze in Transnistria un scenariu „antiKosovo”. Vladimir Voronin a lasat sa se inteleaga, in plus, ca tara sa ar putea iesi din GUAM.
- In ultimul timp, Dvs. chiar radiati de optimism in legatura cu perspectiva solutionarii conflictului transnistrean. Daca e sa ascultam ce spuneti Dvs., ar putea parea ca Moldova se va reunifica daca nu azi, miine. Deja a inceput numaratoarea inversa?
- Nu poate fi solutionata nici o problema, daca persoana care genereaza ideea solutionarii problemei nu crede in succesul acesteia si nu este optimist. De aceea, in toti acesti ani, chiar si dupa dificilul an 2003, nu as fi incetat sa fiu optimist si nu as fi incetat sa consider ca, asa sau altfel, vom solutiona aceasta problema. Cat priveste „cronometrarea”, cred ca acum putem afirma ca numaratoarea inversa a inceput si in curind va sosi ziua in care vom solutiona definitiv aceasta problema. Relatiile care s-au instaurat astazi intre noi si Rusia constituie temelia principala pentru ca eu sa-mi exprim optimismul pe care deja este cu neputinta sa-l mai ascund.
- Anterior, Dvs. vorbeati adesea despre niste forte tainice, obscure din Rusia, care impiedicau reunificarea tarii Dumneavoastra. Ce fel de forte sint acestea si unde sint ele acum?
- Le-a inghitit ziua. Dupa cea mai intunecoasa noapte, intotdeauna vine ziua si iese soarele. Iar duhurile necurate, precum se stie, se tem de lumina. Daca e sa vorbim serios, doi factori au jucat aici rolul principal. In primul rind, implementarea controlului comun pe segmentul transnistrean al granitei dintre Moldova si Ucraina si aparitia Misiunii UE acolo. Al doilea factor si, poate, cel mai important, este inregistrarea agentilor economici din Transnistria la structurile de stat oficiale ale Moldovei. Adica acordarea catre acestia a statutului de agent economic legal, ci nu de reprezentant al unui teritoriu separatist nerecunoscut.
- Adica au fost intrerupte fluxurile banesti subterane?
- Acum, in Transnistria nu exista acest interes subteran. Daca e sa luam calendarul si sa ne uitam cum s-au comportat autoritatile transnistrene in perioada cind au fost instituite noi reguli la granita, acest lucru se observa deosebit de bine. Cit timp nu exista un control, totul era linistit. Insa de indata ce acesta a fost instituit, s-a ridicat un tambalau despre blocada economica impotriva regiunii. Pentru a intelege ca nu e asa, este suficient sa comparam indicatorii ce tin de relatiile economice externe ale Transnistriei in 2007, dupa ce s-au inregistrat la noi 90% din intreprinderile din regiune orientate spre export, cu anul 2005, pe care transnistrenii il considera cea mai favorabila perioada. Se vede clar acolo ca exportul din stinga Nistrului a sporit cu 19%. Prin urmare, problema nu rezida in asa-numita blocada. Ci in faptul ca noi am inchis canalele care nu erau tinute in evidenta de statistica oficiala si care aduceau venituri fabuloase, uluitoare, pe care autoritatile transnistrene le imparteau cu fortele despre care am vorbit mai sus.
- Dvs. afirmati ca nu purtati negocieri secrete cu Moscova si nu discutati planuri secrete de reglementare a conflictului. Dar va asigur ca nimeni nu pricepe bine cum anume poate fi solutionata problema Transnistriei.
- Adevarat va spun ca nu exista negocieri secrete. Iar problema va fi solutionata doar in baza Legii privind statutul Transnistriei, elaborata in 2005. Atunci, noi am adoptat Legea cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului (Transnistria). Totodata, Parlamentul a votat-o in unanimitate. A fost un lucru surprinzator, deoarece intreaga opozitie fara exceptie a votat aceasta lege. In baza Legii cu privire la prevederile de baza, a fost elaborat proiectul de lege privind statutul ca atare, in care totul este stipulat: ce drepturi, ce obligatii, ce forma de guvernare se va institui in Transnistria dupa reunificarea Moldovei intr-un singur stat, asa cum a fost. Ca o continuare a acestei legi, a fost adoptat mecanismul de garantii al faptului ca cele doua parti – Chisinaul si Tiraspolul – se obliga se respecte si aceasta lege, si „foaia de parcurs” pentru acest mecanism. Adica exista un grafic: cind si ce fel de masuri urmeaza sa fie realizate. Acolo scrie: cind va avea loc unificarea sistemelor monetare, instaurarea organelor vamale unice pe intregul perimetru al Republicii Moldova si multe alte lucruri.
Iata cele trei documente
de baza pe care noi le introducem in pachetul pentru reglementare. In ultima vreme, a aparut necesitatea de a adopta si declaratia privind recunoasterea neutralitatii permanente a Republicii Moldova. Potrivit Constitutiei, tara noastra si asa este neutra. Insa acum e de dorit ca acest statut sa fie fixat si intr-o declaratie precum ca toata lumea recunoaste neutralitatea noastra. Acest document
trebuie sa-l semneze toate partile care participa la procesul de negocieri in formatul „5+2”, cu exceptia Tiraspolului. Adica R. Moldova, ca stat suveran, precum si Rusia, Ucraina, SUA, UE si OSCE.
- Aceasta declaratie este gata deja?
- Noi pregatim proiectul de declaratie.
- Rusiei ar trebui sa-i placa acest lucru. Moscova a lasat sa se inteleaga, in repetate rinduri, ca ea este interesata de neutralitatea Moldovei. Dar ce spun in acest sens SUA si UE?
- In general, fiecare tara decide de sine statator daca doreste sa fie neutra sau nu. Acestea sint treburile noastre interne, este vorba aici de suveranitatea statului. Noi nu cerem acordul lor, ci revendicam recunoasterea internationala a statutului de tara neutra.
- Da, dar ele vor trebui sa-si puna semnatura sub declaratie.
- Da. Insa eu nu vad ce le-ar impiedica sa faca acest lucru. Daca vreun stat sau vreo structura din cele pomenite are indoieli ca cu o astfel de formula R. Moldova ar putea avea probleme in planul integrarii europene in viitor, o spunem ferm ca nu este asa. Nimeni nu pune problema ca integrarea europeana trebuie sa treaca neaparat prin NATO. Noi cooperam cu Alianta in cadrul unor programe care nu prevad aderarea la aceasta structura.
- Inseamna ca declaratia este cel de-al patrulea document in pachet?
- Da. Noi propunem anume abordarea in pachet. Mai mult decit atit, toate aceste documente, cu exceptia textului declaratiei, care este inca in curs de elaborare, sint gata deja. La ultima intrevedere cu Vladimir Putin, inainte de Summitul CSI, noi am discutat chestiunea precum ca e timpul sa incepem negocierile in formatul “5+2” cu o singura chestiune: examinarea acestui pachet. Ba mai mult, la propunerea noastra, aceste negocieri ar trebui sa treaca la un regim de activitate in sesiuni, dar nu asa - ne-am intilnit, am vizitat niste obiective turistice si ne-am despartit. Reprezentantii partilor ar trebui sa se aseze la masa de negocieri si sa lucreze atit cit este nevoie, pentru a analiza intregul pachet.
- Exista sanse ca o astfel de cursa a negocierilor se va incheia cu solutionarea definitiva a conflictului?
- Exista sanse ca partenerii de negocieri vor cadea de acord ca aceste documente contin nu numai mecanismul de reglementare, dar si mecanismul de functionare a Transnistriei in componenta Moldovei in calitate de republica autonoma.
- Sa presupunem ca ei vor ajunge la o astfel de concluzie. Ce va urma?
- Daca acest lucru se va intimpla, ne vom reuni la nivel de sefi de stat si vom semna impreuna aceste documente. Iar apoi va incepe realizarea „foii de parcurs”. Daca vom solutiona problema transnistreana pina la alegerile parlamentare din 2009, va fi foarte bine. In acest caz, vor ajunge in Parlament si deputati din Transnistria, si acesta va tine astfel seama de interesele intregii tari. As dori foarte mult ca in noul Parlament al Moldovei sa ajunga si transnistreni.
- Dar Dvs. sinteti gata sa va asezati la aceeasi masa cu liderul Transnistriei, Igor Smirnov, si sa-i stringeti mina, dupa toate cite au fost intre dumneavoastra?
- Daca se va pune in joc problema reunificarii tarii in conformitate cu normele internationale, ma voi aseza la aceeasi masa cu oricine doriti. Ambitiile mele personale nu trebuie sa precumpaneasca fata de interesele nationale si ele nu vor precumpani. Eu voi purta negocieri si voi semna documentele respective. Dar aceasta va trebui sa fie decizia definitiva. Eu nu mai pot taragana ceea ce s-a taraganat pina acum.
- Legea privind statutul Transnistriei, adoptata in 2005, a fost criticata si de Moscova, si de Tiraspol. Liderii acestora au declarat ca legea a fost adoptata fara a se tine seama de opinia Transnistriei. Acum nu mai exista pretentii?
- Acest proiect de lege trebuie citit atent, pur si simplu. Acolo, Transnistriei i se acorda atitea imputerniciri si drepturi, cite nu au multe republici avansate din componenta Federatiei Ruse si din alte state federative.
- Si cum se va numi Transnistria in lege?
- Autonomie cu largi imputerniciri de republica.
- Conform acestui model, Moldova va deveni federatie?
- Nu, ea va ramine un stat unitar cu doua formatiuni autonome – Gagauzia si Transnistria. Transnistriei ii vor ramine: stema, steagul, limbile de stat pe care le considera necesare. Desigur, limba moldoveneasca va fi limba de stat, in baza Constitutiei, dar toate celelalte limbi pot functiona pe teritoriul regiunii, ca si pina acum. Apropo, potrivit legislatiei noastre, limba rusa are in Moldova statut de limba de comunicare interetnica. Transnistrenii vor ca la ei sa mai fie si ucraineana. Poftim, de ce nu!
- Dupa frecventele vizite la Chisinau ale lui Iuri Zubakov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate
al Federatiei Ruse, se crea impresia ca negocierile se poarta exclusiv in formatul Voronin-Zubakov. Dar cum participa la acest proces SUA si UE?
- Misiunea lui Iuri Zubakov este cu mult mai larga decit problema Transnistriei ca atare. Pentru a ne ocupa serios de solutionarea acestei probleme, mai intii a trebuit sa iesim din impasul in care am ajuns dupa 2003, cind nu am semnat documentul ce a fost denumit „memorandumul Kozak”. Nu a fost simplu acest lucru, dar am reusit, datorita misiunii lui Iuri Zubakov si personal lui Vladimir Putin. Numai Vladimir Putin putea sa treaca peste ceea ce a fost atunci. Meritul lui Zubakov rezida in faptul ca noi avem acum un pachet de documente si ne-am apropiat de solutionarea problemei. Dar nu trebuie sa punem punct aici. Daca am fi avut consultari numai cu Zubakov, ne-am fi aflat intr-o zona a secretomaniei si am fi fost suspectati de purtarea negocierilor pe la spatele celorlalti participanti la proces. Noi insa ii informam pe partenerii nostri despre toate chestiunile pe care dorim sa le rezolvam impreuna cu Rusia. Cind presa occidentala scria ca, chipurile, totul e invaluit in taina, eu personal ii convocam la presedintie pe ambasadorii tarilor UE si ii informat in detaliu despre ce rezolvam si asupra caror lucruri convenim. Aceste teme au fost discutate si cu reprezentantii Departamentului de Stat al SUA. Bineinteles, exista o mica doza de confidentialitate. Dar in curind aceasta nu isi va mai avea nici un rost. Nu vom mai avea din ce face secret.
- Pachetul a fost elaborat doar de catre partea moldoveneasca?
- Proiectul de lege cu privire la principiile de baza ale statutului Transnistriei in componenta Moldovei si legea ulterioara privind statutul constituie un rod nu al unei inventii de moment, ci al negocierilor care au avut loc in toti cei 16 ani de cind exista conflictul. Am luat in consideratie tot ce a propus cindva Transnistria. Aceasta reprezinta o suma a tot ce s-a schitat. Noi nu pur si simplu ne-am asezat si am conturat totul asa cum dorim.
- Inseamna ca este vorba nu despre o reanimare a unui oarecare „memorandum Kozak-2”. El a decedat si a fost inmormintat?
- Am luat din el in proiectul viitoarei legi privind statutul numeroase elemente si pozitii. Exista doar pricncipii generale, care deja au fost inventate de foarte multa vreme.
- Cind si unde se va reuni formatul „5+2”? Deja au fost numite Helsinki si Sankt-Petersburg.
- Cind m-am intilnit cu Vladimir Putin i-am spus ca in calitate de loc al desfasurarii sint discutate Helsinki si Sankt-Petersburg. El mi-a raspuns ca acesta nu este un lucru principial.
- El nu a facut lobbysm pentru orasul sau natal?
- Nu aceasta este problema. In functiile noastre demult am pierdut gustul pentru propriile dorinte. Putin priveste la aceste sarcini mai larg. Pe el il intereseaza faptul cum sa solutionam problema. Iar unde se va intimpla acest lucru este ceva secundar.
- Ce va fi cu legea care interzice privatizarea in Transnistria fara acordul Chisinaului si cu recunoasterea drepturilor businessmenilor rusi, care au achizitionat acolo patrimoniu? Veti abroga aceasta lege?
- Daca acest patrimoniu a fost privatizat legal, fie chiar conform legilor transnistrene, nu vor exista probleme. Daca insa s-a incalcat legea, vor urma controale, desi vor controla, bineinteles, organele respective din Transnistria.
- Legea ca atare va fi totusi abrogata?
- Ea deja a fost abrogata. Nu-i vom impune pe actualii proprietari sa reprivatizeze obiectivele si nu le vom nationaliza. La noi in Moldova in prezent sint privatizate peste 90% din patrimoniu. La noi se desfasoara o intensa privatizare suplimentara a cotelor statului in unele intreprinderi. Sa nu creada nimeni ca vom lua inapoi totul.
- Dar cum se va proceda dupa reglementare cu pacificatorii rusi? Pentru Dvs. aceasta este o problema?
- Aici revenim din nou la neutralitate, potrivit careia se exclude pe deplin prezenta pe teritoriul nostru a oricaror trupe. Sarcinile pacificatoare au fost indeplinite constiincios inca acum citiva ani. Iata de ce astazi punem problema unor forte de garantare civile. Admitem prezenta unor observatori civili, insa nu a pacificatorilor militari. Caci, oricum, exista inca doua armate – moldoveneasca si transnistreana. Trebuie sa aiba loc procesele de reabilitare. Desi in perspectiva vad Moldova nu numai neutra, ci si demilitarizata.
- O asemenea pozitie este inteleasa la Moscova?
- Sincer vorbind, da. Problema este pusa astfel: daca pleaca, apoi pleaca toti. Si nu astfel, cineva a plecat, iar cineva a ocupat locul sau. Nu dorim sa schimbam actualii pacificatori pe oricare altii. Noi afirmam ca statutul de neutralitate trebuie respectat cu sfintenie si nu trebuie sa se afle pe teritoriul nostru militari straini. Aceasta este o pozitie corecta, si noi o vom apara.
- Colegii Dvs. din Occident inteleg acest lucru?
- Nu consider ca prezentam un interes atit de mare pentru cineva pe plan strategic.
- Apropo de strategie. Moldova, spre deosebire de asemenea tari GUAM cum sint Georgia si Ucraina, nu intentioneaza sa adere la NATO. Are oare rost de a ramine in componenta acestui grup al Celor patru, pe care Moscova il considera antirus?
- Cind s-a creat GUAM, el si-a propus alte scopuri. S-a vorbit despre constructia conductei de petrol Odessa – Brody. Insa, cind am privit pe harta itinerarului acestei conducte, am vazut ca Moldova este ocolita de ea foarte departe. Iar anul trecut in genere a inceput ceva straniu. A inceput a se vorbi despre crearea unor forte pacificatoare proprii. Am intrebat pentru ce. Mi s-a spus: Noi toti, chipurile, avem conflicte. Si ce daca? Doar dispunem de forte pacificatoare recunoscute international – la ce bun sa mai cream altele? Le-am spus: terminati cu aceste jocuri. Slava Domnului, deciziile in cadrul GUAM se iau prin consens, si cind noi am renuntat sa semnam documentul, ca rezultat aceasta idee a esuat.
- Moldova poate urma exemplul Uzbekistanului si parasi GUAM?
- Asemenea decizii le ia Parlamentul. In genere insa, de pe urma prezentei in orice organizatie
trebuie sa fie un folos. Daca el nu exista, nu exista nici interes. Iar daca nu exista interes, prezenta devine impovaratoare. Cu GUAM-ul nostru perspectiva este nebuloasa. Daca nu va exista un interes economic, nu avem nevoie sa ne aflam in cadrul lui in calitate de contrapondere fata de cineva.
- Nu va ingrijoreaza faptul ca in cazul acceptarii Ucrainei in NATO Moldova se va pomeni strinsa intre tarile Aliantei Nord-Atlantice, caci Romania este deja membru al NATO?
- Ce-i de facut in asemenea caz? Geografia nu poate fi schimbata. Vom fi iata un asemenea tampon cu statut neutru.
- In cazul in care Transnistria se va reunifica totusi cu Moldova, ce va fi cu datoria pentru gaze
acumulata de Tiraspol fata de „Gazprom”, care a depasit 1,5 miliarde dolari SUA.
- Ne va ramine ca mostenire. Iar in continuare o vom solutiona. Cunoastem cine este vinovat de aceasta situatie, caci populatia a achitat consumul de gaze, insa platile nu au fost transferate „Gazprom”-ului. Insa de la aceasta cunoastere bani nu vor aparea. Vom solutiona problema impreuna cu Rusia si UE. Posibil, si Rusia ne va ajuta de dragul procesului de reunificare, in care ei ii revine rolul decisiv.
Voronin a promis „minuni”
În R. Moldova, arhivarii primesc mai puţini bani decât şomerii
„Sunteţi fete liniştite şi credeţi că totul e bine sau, dimpotrivă, aţi pierdut nădejdea că poate să se schimbe ceva? Dar să pierzi nădejdea e cel mai rău - atunci eşti disperat total”, a declarat ieri preşedintele Voronin în faţa angajatelor Arhivei Naţionale, după ce le-a întrebat dacă au „propuneri, solicitări sau jalobe k nacialistvu” şi sala a tăcut.
Pavel Păduraru
În cele din urmă, o arhivară i-a pus câteva întrebări, lucru ce l-a făcut curios pe Voronin, care a întrebat-o: „Vrei să faci cunoştinţă cu mine?”. Când femeia a spus că a fost şi la
Moscova, şi în China, unde condiţiile de întreţinere a arhivelor nici nu se compară cu ale noastre, Voronin i-a replicat: „Aţi fost în China, dar ziceţi că n-aveţi bani…”. „La noi lucrurile nu merg deloc spre bine, ci spre rău”, l-au atenţionat angajaţii arhivei pe preşedinte, iar el i-a asigurat că totul va fi bine.
Potrivit lui Vasile Isac, directorul Serviciului de stat de arhivă, Voronin e „primul conducător al Moldovei” care a vizitat Arhiva Naţională (AN) în ultimii 200 de ani. „Mie îmi merge, că unde mă duc, din 2001, toţi zic că prima dată o venit preşedintele”, s-a lăudat şeful statului. Vasile Isac s-a arătat încrezut în promisiunile şefului statului, remarcând că „această zi poate să intre în istorie”. Acestea, însă, după ce Isac l-a informat pe preşedinte despre problemele arhivelor şi ale angajaţilor de aici, unde situaţia e catastrofală: Legea salarizării stipulează pentru arhivişti cele mai mici salarii; unii angajaţi ai arhivelor au lefuri mai mici decât indemnizaţiile pentru şomeri; arhivele nu au spaţiu pentru păstrarea fondului arhivistic naţional de peste trei milioane de dosare. „În prezent, pregătim un proiect de construcţie a unei clădiri noi, pentru care avem nevoie de 25 de milioane de lei, dar cel mai tare mi-e frică să nu rămânem doar cu proiectul”, a remarcat Isac.
La rândul său, Voronin a afirmat că arhivele trebuie să lucreze cu tehnologii noi, deşi Isac i-a explicat că pentru aceasta e nevoie de programatori, care nu vor munci cu nişte salarii mizere. Preşedintele a promis că totul se va rezolva, dacă Serviciul de stat de arhivă va elabora un plan cu aceste probleme şi-l va propune guvernului, dând, totodată, indicaţii ca fondul de rezervă al AN să fie evacuat din Chişinău.
Şeful statului s-a distrat copios, luând cunoştinţă de documentele
vechi. Observând o carte domnească dată de Ştefan cel Mare unei slugi, a întrebat: „Za cito? Cred că avea dispoziţie bună în ziua aceea”. În faţa altui act, semnat de Mihail Racoviţă, Voronin a exclamat: „Uite, aici despre ţigani e scris!”. Iar o gramotă a lui Petru I l-a făcut să-l ia la trei parale, glumeţ, pe Ion Morei, şeful Consiliului Suprem de Securitate
: „Şi aiştia făceau greşeli, Ion, aşa cum serviciul tău îmi scrie scrisori cu greşeli: scăpau cuvinte, buchii, uite. Erau şi atunci redactori şi pisari care scriau frumos”. Citind câteva rânduri din document
, a adăugat: „Alioşa Mihailovici! Vezi că aici e scris despre Alioşa Mihailovici?”. Văzând apoi un dosar intitulat: „Äĺëî Äâîđ˙íńęîăî ńîáđŕíč˙” (Dosarul Adunării nobilimii), preşedintele s-a mirat: „A, asta-s consiliul municipal? La aeştia de-amu să nu le faceţi delă, să-i lăsaţi, că le-or face alţii delă”. „Îmi rămâne să vă doresc succes şi să încercăm să deschidem pagini în istoria arhivisticii Moldovei noi”, a declarat Voronin înainte de plecare.
„Sunteţi fete liniştite şi credeţi că totul e bine sau, dimpotrivă, aţi pierdut nădejdea că poate să se schimbe ceva? Dar să pierzi nădejdea e cel mai rău - atunci eşti disperat total”, a declarat ieri preşedintele Voronin în faţa angajatelor Arhivei Naţionale, după ce le-a întrebat dacă au „propuneri, solicitări sau jalobe k nacialistvu” şi sala a tăcut.
Pavel Păduraru
În cele din urmă, o arhivară i-a pus câteva întrebări, lucru ce l-a făcut curios pe Voronin, care a întrebat-o: „Vrei să faci cunoştinţă cu mine?”. Când femeia a spus că a fost şi la
Moscova, şi în China, unde condiţiile de întreţinere a arhivelor nici nu se compară cu ale noastre, Voronin i-a replicat: „Aţi fost în China, dar ziceţi că n-aveţi bani…”. „La noi lucrurile nu merg deloc spre bine, ci spre rău”, l-au atenţionat angajaţii arhivei pe preşedinte, iar el i-a asigurat că totul va fi bine.
Potrivit lui Vasile Isac, directorul Serviciului de stat de arhivă, Voronin e „primul conducător al Moldovei” care a vizitat Arhiva Naţională (AN) în ultimii 200 de ani. „Mie îmi merge, că unde mă duc, din 2001, toţi zic că prima dată o venit preşedintele”, s-a lăudat şeful statului. Vasile Isac s-a arătat încrezut în promisiunile şefului statului, remarcând că „această zi poate să intre în istorie”. Acestea, însă, după ce Isac l-a informat pe preşedinte despre problemele arhivelor şi ale angajaţilor de aici, unde situaţia e catastrofală: Legea salarizării stipulează pentru arhivişti cele mai mici salarii; unii angajaţi ai arhivelor au lefuri mai mici decât indemnizaţiile pentru şomeri; arhivele nu au spaţiu pentru păstrarea fondului arhivistic naţional de peste trei milioane de dosare. „În prezent, pregătim un proiect de construcţie a unei clădiri noi, pentru care avem nevoie de 25 de milioane de lei, dar cel mai tare mi-e frică să nu rămânem doar cu proiectul”, a remarcat Isac.
La rândul său, Voronin a afirmat că arhivele trebuie să lucreze cu tehnologii noi, deşi Isac i-a explicat că pentru aceasta e nevoie de programatori, care nu vor munci cu nişte salarii mizere. Preşedintele a promis că totul se va rezolva, dacă Serviciul de stat de arhivă va elabora un plan cu aceste probleme şi-l va propune guvernului, dând, totodată, indicaţii ca fondul de rezervă al AN să fie evacuat din Chişinău.
Şeful statului s-a distrat copios, luând cunoştinţă de documentele
vechi. Observând o carte domnească dată de Ştefan cel Mare unei slugi, a întrebat: „Za cito? Cred că avea dispoziţie bună în ziua aceea”. În faţa altui act, semnat de Mihail Racoviţă, Voronin a exclamat: „Uite, aici despre ţigani e scris!”. Iar o gramotă a lui Petru I l-a făcut să-l ia la trei parale, glumeţ, pe Ion Morei, şeful Consiliului Suprem de Securitate
: „Şi aiştia făceau greşeli, Ion, aşa cum serviciul tău îmi scrie scrisori cu greşeli: scăpau cuvinte, buchii, uite. Erau şi atunci redactori şi pisari care scriau frumos”. Citind câteva rânduri din document
, a adăugat: „Alioşa Mihailovici! Vezi că aici e scris despre Alioşa Mihailovici?”. Văzând apoi un dosar intitulat: „Äĺëî Äâîđ˙íńęîăî ńîáđŕíč˙” (Dosarul Adunării nobilimii), preşedintele s-a mirat: „A, asta-s consiliul municipal? La aeştia de-amu să nu le faceţi delă, să-i lăsaţi, că le-or face alţii delă”. „Îmi rămâne să vă doresc succes şi să încercăm să deschidem pagini în istoria arhivisticii Moldovei noi”, a declarat Voronin înainte de plecare.
Premierul Vasile Tarlev va intreprinde o vizita la Moscova
Premierul moldovean Vasile Tarlev va intreprinde o vizita la
Moscova, in luna aprilie, la invitatia omologului sau – Victor Zubkov, transmite Agentia DECA-press.
Invitatia i-a fost facuta oficialului moldovean, joi, de catre Valeri Kuzmin, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Federatiei Ruse la Chisinau.
Kuzmin a spus ca in cadrul viitoarei vizite ar urma sa fie continuat dialogul de consolidare a raporturilor de cooperare dintre cele doua state in toate domeniile, precizeaza serviciul de presa al Guvernului.
In cadrul intrevederii, premierul moldovean a multumit sefului misiuni diplomatice ruse in Moldova pentru ajutorul umanitar acordat de Federatia Rusa Moldovei pentru depasirea consecintelor secetei din anul trecut.
Moscova, in luna aprilie, la invitatia omologului sau – Victor Zubkov, transmite Agentia DECA-press.
Invitatia i-a fost facuta oficialului moldovean, joi, de catre Valeri Kuzmin, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Federatiei Ruse la Chisinau.
Kuzmin a spus ca in cadrul viitoarei vizite ar urma sa fie continuat dialogul de consolidare a raporturilor de cooperare dintre cele doua state in toate domeniile, precizeaza serviciul de presa al Guvernului.
In cadrul intrevederii, premierul moldovean a multumit sefului misiuni diplomatice ruse in Moldova pentru ajutorul umanitar acordat de Federatia Rusa Moldovei pentru depasirea consecintelor secetei din anul trecut.
Moldova s-a vândut Rusiei
Presa din Georgia şi Ucraina a reacţionat rapid la declaraţiile preşedintelui Moldovei Vladimir Voronin din ziarul moscovit „Kommersant” despre lipsa utilităţii organizaţiei GUAM. Gruzia online
a titrat „Moldova s-a vândut Rusiei” şi a menţionat că Voronin nu vede oportunitatea ca Moldova să mai rămână în cadrul organizaţiei şi o poate părăsi aşa cum a făcut-o, anterior, Uzbekistanul. Publicaţia ucraineană „Focus” titrează, marţi: „Moldova obţine Transnistria de la Rusia prin refuzul la NATO”, iar ziarul „Ñåé÷àñ
” din Ucraina publică articolul „Moldova e gata să schimbe GUAM şi NATO pe Transnistria”.
Interviul lui Vladimir Voronin, acordat ziarului „Kommersant” a stârnit o mare agitaţie şi în statele-membre ale GUAM. Agenţia de presă “Íîâîñòè-Ãðóçèÿ” notează că Ministerul Afacerilor
Externe din Azerbaidjan nu a primit o adresare oficială a Moldovei privind ieşirea din GUAM.
Voronin a declarat, în acelaşi interviu, că Rusia este gata să garanteze restabilirea integrităţii teritoriale a R. Moldova în schimbul refuzului de a adera la NATO. Ca un adaos, Moldova ar putea să renunţe la calitatea de membru al GUAM. Documentele
care ar prevedea aceste lucruri ar putea fi semnate în cel mai scurt timp, a mai subliniat
Voronin.
a titrat „Moldova s-a vândut Rusiei” şi a menţionat că Voronin nu vede oportunitatea ca Moldova să mai rămână în cadrul organizaţiei şi o poate părăsi aşa cum a făcut-o, anterior, Uzbekistanul. Publicaţia ucraineană „Focus” titrează, marţi: „Moldova obţine Transnistria de la Rusia prin refuzul la NATO”, iar ziarul „Ñåé÷àñ
” din Ucraina publică articolul „Moldova e gata să schimbe GUAM şi NATO pe Transnistria”.
Interviul lui Vladimir Voronin, acordat ziarului „Kommersant” a stârnit o mare agitaţie şi în statele-membre ale GUAM. Agenţia de presă “Íîâîñòè-Ãðóçèÿ” notează că Ministerul Afacerilor
Externe din Azerbaidjan nu a primit o adresare oficială a Moldovei privind ieşirea din GUAM.
Voronin a declarat, în acelaşi interviu, că Rusia este gata să garanteze restabilirea integrităţii teritoriale a R. Moldova în schimbul refuzului de a adera la NATO. Ca un adaos, Moldova ar putea să renunţe la calitatea de membru al GUAM. Documentele
care ar prevedea aceste lucruri ar putea fi semnate în cel mai scurt timp, a mai subliniat
Voronin.
Ura de dupa razboi
A fost o saptamana in care reglementarea transnistreana a revenit printre subiectele prioritare in presa. Nu a fost, insa, presedintele cel care a iesit in fata societatii, cu un mesaj televizat sau cu unul lansat in vreo conferinta. Toate stirile ne–au venit de la Moscova, dintr–un ziar rusesc, care a reusit sa–i solicite un interviu presedintelui.
Acesta a declarat sincer ca am fi pregatiti sa devenim «o zona de tampon cu statut neutru» in cazul in care Ucraina va adera la NATO. De fapt, acest pret il cere Rusia, pentru asa–zisa solutionare a diferendului transnistrean.
Voronin ne anunta din acel ziar ca documentele
in acest sens ar putea fi semnate in timpul
apropiat, lasand sa se inteleaga ca R. Moldova a ar putea parasi GUAMul. Presedintele a negat ca ar negocia in secret cu Rusia solutia problemei transnistrene, dar a confirmat ca optimismul sau este provocat de «relatiile stabilite cu Rusia».
Un partid politic, PLDM, ii cere presedintelui transparenta si consultari publice, cu formatiunile politice si cu societatea civila, in aceasta problema. MAE il acuza pe presedinte ca nu respecta Declaratia despre Independenta R. Moldova. Participantii la razboi mai raman baricadati in apartamentele din blocul
Parlamentului de pe str. Corobceanu, de frica deputatilor, care ar putea sa–i scoata in strada, revendicandu–si dreptul la aceasta casa cu nivel sporit de confort, iar persoanele refugiate din Transnistria, pe timpul razboiului, incearca sa–si reia viata
de la capat, in conditiile din dreapta Nistrului. Cei ramasi inca peste Nistru, privesc cu jind spre cei plecati atunci, ca peste o perdea intinsa in fata lor, pentru a ascunde niste imagini interzise. Martirii Grupului Ilascu au ajuns, in sfarsit, la libertate, dar s–a facut totul ca ei sa nu mai fie impreuna, sa nu mai aiba un mesaj comun.
Voronin spune ca are deja pregatite patru documente importante, dar nu zice niciun cuvant despre ura de dupa razboi, care s–a strecurat printre oameni. Sunt 16 ani de cand in stanga Nistrului nu s–a spus un cuvant de bine despre noi toti, cei din dreapta Nistrului. Sunt 16
ani de cand noi, de dincoace, am tot injurat regimul separatist, reprezentantii caruia, potrivit lui Voronin, au sanse sa ajunga din 2009 in Parlamentul de la Chisinau, devenind un fel de deputati ai nostri, ai tuturor. Ura de dupa razboi poate fi de moarte, deoarece este zidita pe victime. Despre aceasta ura, insa, e totala tacere, desi istoria arata ca, de obicei, lumea are nevoie de zeci de ani ca sa poata trece peste crimele razboaielor, fara sa le dea, insa, uitarii.
Acesta a declarat sincer ca am fi pregatiti sa devenim «o zona de tampon cu statut neutru» in cazul in care Ucraina va adera la NATO. De fapt, acest pret il cere Rusia, pentru asa–zisa solutionare a diferendului transnistrean.
Voronin ne anunta din acel ziar ca documentele
in acest sens ar putea fi semnate in timpul
apropiat, lasand sa se inteleaga ca R. Moldova a ar putea parasi GUAMul. Presedintele a negat ca ar negocia in secret cu Rusia solutia problemei transnistrene, dar a confirmat ca optimismul sau este provocat de «relatiile stabilite cu Rusia».
Un partid politic, PLDM, ii cere presedintelui transparenta si consultari publice, cu formatiunile politice si cu societatea civila, in aceasta problema. MAE il acuza pe presedinte ca nu respecta Declaratia despre Independenta R. Moldova. Participantii la razboi mai raman baricadati in apartamentele din blocul
Parlamentului de pe str. Corobceanu, de frica deputatilor, care ar putea sa–i scoata in strada, revendicandu–si dreptul la aceasta casa cu nivel sporit de confort, iar persoanele refugiate din Transnistria, pe timpul razboiului, incearca sa–si reia viata
de la capat, in conditiile din dreapta Nistrului. Cei ramasi inca peste Nistru, privesc cu jind spre cei plecati atunci, ca peste o perdea intinsa in fata lor, pentru a ascunde niste imagini interzise. Martirii Grupului Ilascu au ajuns, in sfarsit, la libertate, dar s–a facut totul ca ei sa nu mai fie impreuna, sa nu mai aiba un mesaj comun.
Voronin spune ca are deja pregatite patru documente importante, dar nu zice niciun cuvant despre ura de dupa razboi, care s–a strecurat printre oameni. Sunt 16 ani de cand in stanga Nistrului nu s–a spus un cuvant de bine despre noi toti, cei din dreapta Nistrului. Sunt 16
ani de cand noi, de dincoace, am tot injurat regimul separatist, reprezentantii caruia, potrivit lui Voronin, au sanse sa ajunga din 2009 in Parlamentul de la Chisinau, devenind un fel de deputati ai nostri, ai tuturor. Ura de dupa razboi poate fi de moarte, deoarece este zidita pe victime. Despre aceasta ura, insa, e totala tacere, desi istoria arata ca, de obicei, lumea are nevoie de zeci de ani ca sa poata trece peste crimele razboaielor, fara sa le dea, insa, uitarii.
Justitia «imbogateste» R. Moldova cu noi boschetari
Daca este obiectul unor urmariri judiciare, persoana cu handicap trebuie sa beneficieze de o procedura legala care sa tina seama integral de conditia sa fizica si mintala. Cel putin asa prevede Declaratia cu Privire la Drepturile Persoanelor cu Handicap, proclamata de Adunarea Generala a ONU. Cu toate ca R. Moldova este parte a prevederii, aceasta, insa, pare sa nu functioneze si la noi.
R. Moldova ar putea sa se «imbogateasca» cu un boschetar, cel putin asta este frica familiei Neonilei Grimalschi si a prietenilor sai. Dupa ce si–a incendiat propria locuinta, femeia care sufera de o maladie
psihica ar putea ramane fara acoperis.
Apartamentul era deja vandut
Problemele femeii au inceput la sfarsitul lunii august 2005, atunci cand in apartamentul Neonilei Grimalschi a avut loc un incendiu. In scurt timp, femeia a fost internata la spital, unde s–a constatat ca sufera de schizofrenie. Intre timp, vecinii acesteia s–au adresat in instanta de judecata pentru a dobandi restituirea unui prejudiciu material de 32 mii lei.
Chiar daca fiul Neonilei, Alexandru, spune ca nu are nici o atributie la locuinta mamei sale, numele lui a figurat in dosar. «Imediat dupa incendiu, i–am propus vecinei sa–i repar locuinta», isi aminteste tanarul care de mai multi ani nu mai locuieste cu mama sa. «Ea, insa, a refuzat sa ma lase sa intru in apartament si a preferat sa atace in instanta si sa solicite 32 mii lei». Chiar daca, Neonila Grimalschi nu a fost prezenta la nicio sedinta pentru ca era internata in spital, in scurt timp, doar peste o luna de la incendiu, la 4 octombrie 2005, instanta a decis sa satisfaca cererea vecinilor.
La sfarsitul lunii ianuarie 2006, reusind sa adune cei 32 mii de lei, Alexandru Grimalschi a mers la executorul judiciar ca sa transfere banii pe contul familiei prejudiciate. «Atunci am aflat ca, de fapt, apartamentul a fost vandut la licitatie», isi aminteste fiul, fara a sti prea multe detalii despre aceasta. «Executorul judiciar i–a dat mamei sa semneze ca este de acord, fara sa tina cont ca ea este o femeie incapabila sa inteleaga de multe ori ce i se spune», explica Alexandru care tot atunci a adresat o cerere in instanta de judecata, cerand anularea licitatiei. «Imi pare foarte dubios faptul ca apartamentul a fost vandut doar pentru 34 mii de lei. Si mai dubios este modul in care a avut loc licitatia», spune Alexandru.
Doi cumparatori la licitatie ieftina
La licitatie au participat doar doi solicitanti, Marian Dobos si Marian Tofan. Pretul initial a constituit 33 200 lei, aproximativ atat cat a valorat prejudiciul. Dubios ramane si faptul ca ofertantul caruia i–a fost adjudecat bunul nu a oferit decat 800 de lei in plus
la suma de pornire. Astfel, Marian Tofan a procurat un apartament cu o camera in sect. Rascani la un pret de 34 mii de lei. In acelasi bloc
, alti vecini au vandut locuinte similare cu cea a Neonilei Grimalschi la pretul de 20 mii de euro.
Alexandru Grimalschi spune ca nu l–a vazut pe Tofan, cel care a cumparat apartamentul, la nici o sedinta judiciara. Dar, in scurt timp, Marian Tofan a vandut apartamentul Violetei Croitoru. De notat este faptul ca apartamentul a fost vandut la acelasi pret: 34 mii lei.
«Pe 2 iunie 2007», explica Croitoru, intr–o cerere de chemare in judecata, «m–am deplasat la apartamentul pe care l–am cumparat si am depistat ca acolo se afla Neonila Grimalschi careia i–am explicat ca sunt proprietara imobilului si ca intentionez sa fac reparatie ca sa ma instalez cu traiul acolo, la care Neonila Grimalschi a inchis usa fara sa–mi vorbeasca». In cererea de chemare in judecata, Violeta Croitoru spune ca tentativa de a intra in locuinta pe care a cumparat–o a esuat si a doua oara, considerand ca i se incalca dreptul sau la proprietate privata.
Date de contact ascunse la «Moldtelecom»
«La nici o sedinta judiciara nu i–am vazut pe cei care au achizitionat locuinta la licitatie, iar in instanta de judecata interesele acestora sunt aparate de catre avocatul Igor Clima, fiul lui Nicolae Clima, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Iata de ce ma indoiesc de buna justitie a R. Moldova», mai spune Alexandru Grimalschi, care presupune ca in centrul acestei istorii, predomina interesul avocatului Clima si al judecatorului. El a adresat o cerere si la Ministerul Justitiei. In cererea sa, fiul Neonilei cere sa i se faca dreptate mamei. «De doi ani deja, prin judecata, incerc sa imi apar mama de faradelege si indiferenta», spune Alexandru. «Incendiul a nimicit totul: actele, lucrurile personale, mobila. Mamei mele i–a ramas doar acoperisul asupra capului».
Am incercat sa vorbim cu noua proprietara a locuintei. La Biroul de Informatii, insa, aflam ca familia Croitoru a solicitat ca numarul sau de telefon sa fie scos din baza de date a «Moldtelecom».
Pentru ca nu am reusit sa o gasim pe Violeta Croitoru, l–am contactat pe primul cumparator al locuintei, Marian Tofan. «Eu am clarificat chestia», ne–a spus acesta cu o voce surprinsa de intrebarea noastra. «Am gasit anuntul despre licitatie intr–un ziar. Asa am cumparat locuinta», explica acesta. Intrebat despre relatiile sale cu avocatul Igor Clima, Tofan a refuzat sa ne raspunda. «Vreau sa pun punct la toata povestea asta», ne–a spus el.
Avocatul Igor Clima, ne–a informat ca interventia sa in acest proces a fost de partea reclamantei
Violeta Croitoru si doar in instanta de fond. «Dupa finalizarea dezbaterilor in instanta, am abandonat procesul», ne–a spus Clima. «Asa a fost vointa noastra, a reclamantei si a mea. La momentul actual nu reprezint niciuna dintre parti. I–am comunicat si familiei Grimalschi despre aceasta decizie». Intrebat daca urmareste un interes personal, asa cum banuesc apropiatii Neonilei Grimalschi, avocatul a spus: «Exclus. Nici nu pot sa comentez. Nu am niciun interes economic. Doar partea implicata in proces are un interes de ordin economic».
De la o viata obisnuita — la idei de grandoare
Potrivit expertizei psihiatrice din 28 martie 2007, Neonila Grimalschi a avut o viata obisnuita. S–a nascut si s–a dezvoltat normal. A fost scolarizata la timp. A absolvit 10 clase si o scoala tehnico–profesionala. A fost casatorita de doua ori, iar din prima casatorie are un fecior. A fost angajata a intreprinderii «Agroprom», de unde, in 1990, a fost disponibilizata pe motiv de reduceri de personal. Mai tarziu, femeia a existat din venituri ocazionale. «Primele semne ale maladiei psihice», potrivit expertizei, «s–au inregistrat prin 1998–1999, cand a devenit stranie si expunea idei de urmarire si grandoare, iar deseori inunda vecinii, ca sa–i »invete minte«». A fost internata pentru prima oara pentru o luna, dupa ce, in august 2005, si–a incendiat apartamentul si bunurile din locuinta. A fost externata cu diagnosticul «Schizofrenie paranoida cu evolutie progredient continua. Sindrom paranoid. Remisiune terapeutica cu defect de tip mixt». Ulterior, Neonila Grimalschi a mai fost spitalizata de doua ori in regim de urgenta… Medicii au depistat un sir de deficiente, cum ar fi comportamentul bizar, preocupari stranii, ritualuri obsesive, cu stari periodice de agitatie, deteriorarea marcanta a comportamentului social si habitual, etc.
Pentru ca «boala de care sufera este cronica, evolutiva si echivaleaza cu notiunea de alienatie mentala, o priveaza de capacitatea de a intelege continutul consecintelor actiunilor sale», se spune in solicitarea feciorului Neonilei Grimalschi, Alexandru, de a declara incapacitatea mamei sale si a accepta instituirea tutelei. Tutela a fost acceptata. La 2 mai 2007, dupa ce si–a pierdut locuinta, instanta de judecata a declarat–o pe Grimalschi drept persoana incapabila, iar decizia judecatii a servit drept temei pentru instituirea tutelei.
Dosar lipsit de omenie
Ion Cibotarica, de la Centrul de Asistenta
Juridica pentru Persoane cu Disabilitati, ne spune ca, potrivit legislatiei civile a R. Moldova, persoana care a cauzat un prejudiciu, aflandu–se in imposibilitatea de a constientiza sau dirija actiunile sale, nu raspunde pentru prejudiciul cauzat. «Este vorba de persoane cu deficiente psihice, lipsite de discernamant, dar care nu au fost declarate incapabile de catre instanta de judecata sau de persoane care au capacitate si discernamant, fiind lipsite doar temporar de aceste capacitati», explica expertul. «Asemenea persoane nu repara prejudiciul cauzat, deoarece lipseste vinovatia, ca o conditie obligatorie a raspunderii civile delictuale. Astfel, lipsa discernamantului exclude vinovatia persoanei».
De regula, persoanele care sunt lipsite de discernamant urmeaza a fi declarate incapabile. «Persoana care, in urma unei tulburari psihice (boli mintale sau deficiente mintale), nu poate constientiza sau dirija actiunile sale poate fi declarata de catre instanta de judecata drept incapabila. Asupra ei se instituie tutela. Actele juridice in numele persoanei fizice declarate incapabile se incheie de catre tutore» (art.24 Cod Civil).
Potrivit Declaratiei cu Privire la Drepturile Persoanelor cu Handicap (proclamata de Adunarea Generala a ONU la 9 decembrie 1975) la care a aderat si R. Moldova, «persoana cu handicap trebuie sa fie aparata impotriva oricarei reglementari sau oricarui tratament abuziv sau degradant (p. 10). Persoana cu handicap trebuie sa poata beneficia de asistenta legala calificata, daca o asemenea asistenta apare indispensabila apararii persoanei si bunurilor sale. Daca este obiectul unor urmariri judiciare, el trebuie sa beneficieze de o procedura legala care sa tina seama integral de conditia sa fizica si mintala».
Avocatul familiei Grimalschi, Paulian Popa, spune ca, in cei 21 de ani de experienta in justitie, nu a avut un caz mai lipsit de omenie decat acesta. «Este evident faptul ca s–a facut tot posibilul ca aceasta locuinta sa fie instrainata. Nu a avut loc decat un proces de judecata formal», afirma avocatul indoindu–se daca ar mai putea exista o noua sansa.
Pentru ca a fost emisa o hotarare de evacuare a Neonilei Grimalschi intr–un termen de 30 de zile, femeii i–au mai ramas mai putin de 15 zile, dupa care ar putea ramane fara locuinta. Atunci ea ar ajunge boschetar. In prezent, femeia locuieste fara curent electric, fara apa, fara lacat la usa, intre patru pereti goi, care mai pastreaza amprentele incendiului.
«Noua lege cu privire la conflictele de interese nu a intrat in vigoare, dar in cuprinsul acesteia nici nu vom gasi prevederi clare ce ar interzice rudelor apropiate ale unui demnitar din justitie sa participe, sub diverse ipostaze, in procese judiciare. Se presupune ca interesul reprezentantului in proces nu are legatura directa cu pozitia oficiala a rudei sale sus–puse. Pe de alta parte, relatiile judecatorilor cu Consiliul Superior al Magistraturii, desi nu sunt de subordonare directa, adesea, au implicatii profunde si este lesne de inteles ca nici un magistrat nu ar vrea sa aiba »neprieteni« in structura
ce ii poate decide la un anumit moment prelungirea mandatului, promovarea in functie, premierea ori sanctionarea. Legislatorii ar fi in masura sa examineze posibilitatile de limitare a unor astfel de conflicte de interese, iar instantele de judecata care examineaza cazuri de genul celui descris, ar trebui sa procedeze conform legii, dar in primul rand, cu respectarea principiilor justitiei», sustin experti CAPC.
P.S. Imediat dupa discutia cu avocatul Igor Clima, la redactie s–au prezentat familia Croitoru, Alexandru Grimalschi si una din cunostintele lui Alexandru. Familia Croitoru a declarat ca returneaza apartamentul proprietarului si ca nu doreste aparitia acestui articol. Alexandru Grimalschi a declarat ca doreste in primul rand ca mama sa sa nu fie deposedata de locuinta.
R. Moldova ar putea sa se «imbogateasca» cu un boschetar, cel putin asta este frica familiei Neonilei Grimalschi si a prietenilor sai. Dupa ce si–a incendiat propria locuinta, femeia care sufera de o maladie
psihica ar putea ramane fara acoperis.
Apartamentul era deja vandut
Problemele femeii au inceput la sfarsitul lunii august 2005, atunci cand in apartamentul Neonilei Grimalschi a avut loc un incendiu. In scurt timp, femeia a fost internata la spital, unde s–a constatat ca sufera de schizofrenie. Intre timp, vecinii acesteia s–au adresat in instanta de judecata pentru a dobandi restituirea unui prejudiciu material de 32 mii lei.
Chiar daca fiul Neonilei, Alexandru, spune ca nu are nici o atributie la locuinta mamei sale, numele lui a figurat in dosar. «Imediat dupa incendiu, i–am propus vecinei sa–i repar locuinta», isi aminteste tanarul care de mai multi ani nu mai locuieste cu mama sa. «Ea, insa, a refuzat sa ma lase sa intru in apartament si a preferat sa atace in instanta si sa solicite 32 mii lei». Chiar daca, Neonila Grimalschi nu a fost prezenta la nicio sedinta pentru ca era internata in spital, in scurt timp, doar peste o luna de la incendiu, la 4 octombrie 2005, instanta a decis sa satisfaca cererea vecinilor.
La sfarsitul lunii ianuarie 2006, reusind sa adune cei 32 mii de lei, Alexandru Grimalschi a mers la executorul judiciar ca sa transfere banii pe contul familiei prejudiciate. «Atunci am aflat ca, de fapt, apartamentul a fost vandut la licitatie», isi aminteste fiul, fara a sti prea multe detalii despre aceasta. «Executorul judiciar i–a dat mamei sa semneze ca este de acord, fara sa tina cont ca ea este o femeie incapabila sa inteleaga de multe ori ce i se spune», explica Alexandru care tot atunci a adresat o cerere in instanta de judecata, cerand anularea licitatiei. «Imi pare foarte dubios faptul ca apartamentul a fost vandut doar pentru 34 mii de lei. Si mai dubios este modul in care a avut loc licitatia», spune Alexandru.
Doi cumparatori la licitatie ieftina
La licitatie au participat doar doi solicitanti, Marian Dobos si Marian Tofan. Pretul initial a constituit 33 200 lei, aproximativ atat cat a valorat prejudiciul. Dubios ramane si faptul ca ofertantul caruia i–a fost adjudecat bunul nu a oferit decat 800 de lei in plus
la suma de pornire. Astfel, Marian Tofan a procurat un apartament cu o camera in sect. Rascani la un pret de 34 mii de lei. In acelasi bloc
, alti vecini au vandut locuinte similare cu cea a Neonilei Grimalschi la pretul de 20 mii de euro.
Alexandru Grimalschi spune ca nu l–a vazut pe Tofan, cel care a cumparat apartamentul, la nici o sedinta judiciara. Dar, in scurt timp, Marian Tofan a vandut apartamentul Violetei Croitoru. De notat este faptul ca apartamentul a fost vandut la acelasi pret: 34 mii lei.
«Pe 2 iunie 2007», explica Croitoru, intr–o cerere de chemare in judecata, «m–am deplasat la apartamentul pe care l–am cumparat si am depistat ca acolo se afla Neonila Grimalschi careia i–am explicat ca sunt proprietara imobilului si ca intentionez sa fac reparatie ca sa ma instalez cu traiul acolo, la care Neonila Grimalschi a inchis usa fara sa–mi vorbeasca». In cererea de chemare in judecata, Violeta Croitoru spune ca tentativa de a intra in locuinta pe care a cumparat–o a esuat si a doua oara, considerand ca i se incalca dreptul sau la proprietate privata.
Date de contact ascunse la «Moldtelecom»
«La nici o sedinta judiciara nu i–am vazut pe cei care au achizitionat locuinta la licitatie, iar in instanta de judecata interesele acestora sunt aparate de catre avocatul Igor Clima, fiul lui Nicolae Clima, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Iata de ce ma indoiesc de buna justitie a R. Moldova», mai spune Alexandru Grimalschi, care presupune ca in centrul acestei istorii, predomina interesul avocatului Clima si al judecatorului. El a adresat o cerere si la Ministerul Justitiei. In cererea sa, fiul Neonilei cere sa i se faca dreptate mamei. «De doi ani deja, prin judecata, incerc sa imi apar mama de faradelege si indiferenta», spune Alexandru. «Incendiul a nimicit totul: actele, lucrurile personale, mobila. Mamei mele i–a ramas doar acoperisul asupra capului».
Am incercat sa vorbim cu noua proprietara a locuintei. La Biroul de Informatii, insa, aflam ca familia Croitoru a solicitat ca numarul sau de telefon sa fie scos din baza de date a «Moldtelecom».
Pentru ca nu am reusit sa o gasim pe Violeta Croitoru, l–am contactat pe primul cumparator al locuintei, Marian Tofan. «Eu am clarificat chestia», ne–a spus acesta cu o voce surprinsa de intrebarea noastra. «Am gasit anuntul despre licitatie intr–un ziar. Asa am cumparat locuinta», explica acesta. Intrebat despre relatiile sale cu avocatul Igor Clima, Tofan a refuzat sa ne raspunda. «Vreau sa pun punct la toata povestea asta», ne–a spus el.
Avocatul Igor Clima, ne–a informat ca interventia sa in acest proces a fost de partea reclamantei
Violeta Croitoru si doar in instanta de fond. «Dupa finalizarea dezbaterilor in instanta, am abandonat procesul», ne–a spus Clima. «Asa a fost vointa noastra, a reclamantei si a mea. La momentul actual nu reprezint niciuna dintre parti. I–am comunicat si familiei Grimalschi despre aceasta decizie». Intrebat daca urmareste un interes personal, asa cum banuesc apropiatii Neonilei Grimalschi, avocatul a spus: «Exclus. Nici nu pot sa comentez. Nu am niciun interes economic. Doar partea implicata in proces are un interes de ordin economic».
De la o viata obisnuita — la idei de grandoare
Potrivit expertizei psihiatrice din 28 martie 2007, Neonila Grimalschi a avut o viata obisnuita. S–a nascut si s–a dezvoltat normal. A fost scolarizata la timp. A absolvit 10 clase si o scoala tehnico–profesionala. A fost casatorita de doua ori, iar din prima casatorie are un fecior. A fost angajata a intreprinderii «Agroprom», de unde, in 1990, a fost disponibilizata pe motiv de reduceri de personal. Mai tarziu, femeia a existat din venituri ocazionale. «Primele semne ale maladiei psihice», potrivit expertizei, «s–au inregistrat prin 1998–1999, cand a devenit stranie si expunea idei de urmarire si grandoare, iar deseori inunda vecinii, ca sa–i »invete minte«». A fost internata pentru prima oara pentru o luna, dupa ce, in august 2005, si–a incendiat apartamentul si bunurile din locuinta. A fost externata cu diagnosticul «Schizofrenie paranoida cu evolutie progredient continua. Sindrom paranoid. Remisiune terapeutica cu defect de tip mixt». Ulterior, Neonila Grimalschi a mai fost spitalizata de doua ori in regim de urgenta… Medicii au depistat un sir de deficiente, cum ar fi comportamentul bizar, preocupari stranii, ritualuri obsesive, cu stari periodice de agitatie, deteriorarea marcanta a comportamentului social si habitual, etc.
Pentru ca «boala de care sufera este cronica, evolutiva si echivaleaza cu notiunea de alienatie mentala, o priveaza de capacitatea de a intelege continutul consecintelor actiunilor sale», se spune in solicitarea feciorului Neonilei Grimalschi, Alexandru, de a declara incapacitatea mamei sale si a accepta instituirea tutelei. Tutela a fost acceptata. La 2 mai 2007, dupa ce si–a pierdut locuinta, instanta de judecata a declarat–o pe Grimalschi drept persoana incapabila, iar decizia judecatii a servit drept temei pentru instituirea tutelei.
Dosar lipsit de omenie
Ion Cibotarica, de la Centrul de Asistenta
Juridica pentru Persoane cu Disabilitati, ne spune ca, potrivit legislatiei civile a R. Moldova, persoana care a cauzat un prejudiciu, aflandu–se in imposibilitatea de a constientiza sau dirija actiunile sale, nu raspunde pentru prejudiciul cauzat. «Este vorba de persoane cu deficiente psihice, lipsite de discernamant, dar care nu au fost declarate incapabile de catre instanta de judecata sau de persoane care au capacitate si discernamant, fiind lipsite doar temporar de aceste capacitati», explica expertul. «Asemenea persoane nu repara prejudiciul cauzat, deoarece lipseste vinovatia, ca o conditie obligatorie a raspunderii civile delictuale. Astfel, lipsa discernamantului exclude vinovatia persoanei».
De regula, persoanele care sunt lipsite de discernamant urmeaza a fi declarate incapabile. «Persoana care, in urma unei tulburari psihice (boli mintale sau deficiente mintale), nu poate constientiza sau dirija actiunile sale poate fi declarata de catre instanta de judecata drept incapabila. Asupra ei se instituie tutela. Actele juridice in numele persoanei fizice declarate incapabile se incheie de catre tutore» (art.24 Cod Civil).
Potrivit Declaratiei cu Privire la Drepturile Persoanelor cu Handicap (proclamata de Adunarea Generala a ONU la 9 decembrie 1975) la care a aderat si R. Moldova, «persoana cu handicap trebuie sa fie aparata impotriva oricarei reglementari sau oricarui tratament abuziv sau degradant (p. 10). Persoana cu handicap trebuie sa poata beneficia de asistenta legala calificata, daca o asemenea asistenta apare indispensabila apararii persoanei si bunurilor sale. Daca este obiectul unor urmariri judiciare, el trebuie sa beneficieze de o procedura legala care sa tina seama integral de conditia sa fizica si mintala».
Avocatul familiei Grimalschi, Paulian Popa, spune ca, in cei 21 de ani de experienta in justitie, nu a avut un caz mai lipsit de omenie decat acesta. «Este evident faptul ca s–a facut tot posibilul ca aceasta locuinta sa fie instrainata. Nu a avut loc decat un proces de judecata formal», afirma avocatul indoindu–se daca ar mai putea exista o noua sansa.
Pentru ca a fost emisa o hotarare de evacuare a Neonilei Grimalschi intr–un termen de 30 de zile, femeii i–au mai ramas mai putin de 15 zile, dupa care ar putea ramane fara locuinta. Atunci ea ar ajunge boschetar. In prezent, femeia locuieste fara curent electric, fara apa, fara lacat la usa, intre patru pereti goi, care mai pastreaza amprentele incendiului.
«Noua lege cu privire la conflictele de interese nu a intrat in vigoare, dar in cuprinsul acesteia nici nu vom gasi prevederi clare ce ar interzice rudelor apropiate ale unui demnitar din justitie sa participe, sub diverse ipostaze, in procese judiciare. Se presupune ca interesul reprezentantului in proces nu are legatura directa cu pozitia oficiala a rudei sale sus–puse. Pe de alta parte, relatiile judecatorilor cu Consiliul Superior al Magistraturii, desi nu sunt de subordonare directa, adesea, au implicatii profunde si este lesne de inteles ca nici un magistrat nu ar vrea sa aiba »neprieteni« in structura
ce ii poate decide la un anumit moment prelungirea mandatului, promovarea in functie, premierea ori sanctionarea. Legislatorii ar fi in masura sa examineze posibilitatile de limitare a unor astfel de conflicte de interese, iar instantele de judecata care examineaza cazuri de genul celui descris, ar trebui sa procedeze conform legii, dar in primul rand, cu respectarea principiilor justitiei», sustin experti CAPC.
P.S. Imediat dupa discutia cu avocatul Igor Clima, la redactie s–au prezentat familia Croitoru, Alexandru Grimalschi si una din cunostintele lui Alexandru. Familia Croitoru a declarat ca returneaza apartamentul proprietarului si ca nu doreste aparitia acestui articol. Alexandru Grimalschi a declarat ca doreste in primul rand ca mama sa sa nu fie deposedata de locuinta.
SUA propune statelor NATO un plan pe cinci ani privind Afganistanul
Statele Unite recomandă aliaţilor NATO să adere cu ocazia summitului de la
Bucureşti la un plan extins pe cinci ani, menit să intensifice eforturile de combatere a insurgenţei din Afganistan, potrivit unui document
intern.
Potrivit planului, membrii Alianţei s-ar angaja să acopere deficitul de trupe şi să mobilizeze forţe militare instruite şi flexibile pentru combaterea insurgenţilor, în paralel cu eforturile de instruire şi livrare de echipament şi suport
logistic armatei afgane.
Bucureşti la un plan extins pe cinci ani, menit să intensifice eforturile de combatere a insurgenţei din Afganistan, potrivit unui document
intern.
Potrivit planului, membrii Alianţei s-ar angaja să acopere deficitul de trupe şi să mobilizeze forţe militare instruite şi flexibile pentru combaterea insurgenţilor, în paralel cu eforturile de instruire şi livrare de echipament şi suport
logistic armatei afgane.
Moscova: Igor Smirnov, "exclus" de la negocierile parlamentare privind recunoaşterea Transnistriei
Preşedintele Transnistriei, Igor Smirnov, a fost "exclus" vineri din delegaţia transnistreană prezentă la Moscova la audierile din cadrul Dumei ruse privind recunoaşterea statelor separatiste din Georgia şi Republica Moldova, relatează Tiraspol Times în ediţia electronică.
Parlamentul rus a demarat audierile privind situaţia statelor separatiste la care au participat delegaţii din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, cu scopul de a intensifica relaţiile cu aceste trei ţări. Cele trei ţări i-au cerut Rusiei să le recunoască drept republici.
Parlamentul rus a demarat audierile privind situaţia statelor separatiste la care au participat delegaţii din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, cu scopul de a intensifica relaţiile cu aceste trei ţări. Cele trei ţări i-au cerut Rusiei să le recunoască drept republici.
Armata rusă vinde oraşe întregi ca să-şi înzestreze militarii
Armata rusă are nevoie de bani pentru a înzestra cu locuinţe peste 120.000 de familii de militari, aşa că scoate la licitaţie tot felul de proprietăţi militare, de la vile la barăci, ba chiar şi oraşe întregi. Cu toate că beneficiază de un buget din ce în ce mai ridicat, armata rusă preferă să mai vândă din proprietăţi pentru a rezolva criza locuinţelor pentru militari, folosind banii de la stat pentru continuarea programului de înarmare.
Potrivit cotidianului Izvestia, citat de publicaţia britanică The Guardian, mai bine de 20 de proprietăţi imobiliare aflate în apropiere de Moscova, Sankt Petersburg, Kaliningrad şi Vladivostok vor fi vândute celui mai generos cumpărător, într-o licitaţie care va avea loc la data de 8 aprilie. Printre proprietăţile scoase la licitaţie se numără „vile fabuloase şi case de oaspeţi, oraşe de garnizoană părăsite, poligoane de tir nefolosite şi vaste terenuri pe care nu au mai pus piciorul oamenii de ani de zile”. „Habar n-aveam că armata mai are ceva de vândut. Credeam că s-a furat totul în urmă cu mulţi ani”, a declarat un ofiţer, sub protecţia anonimatului.
Strategie pe nouă ani
Izvestia susţine că armata rusă deţine terenuri care puse cap la cap ar avea o suprafaţă mai mare decât a Greciei sau Austriei şi valorează cam 8 miliarde de euro, aşa că îşi permite să se dispenseze de unele proprietăţi. În urma licitaţiei, armata ar trebui să facă rost de cele câteva milioane necesare pentru ridicarea locuinţelor pentru ofiţerii activi şi în retragere care sunt trecuţi de ani de zile pe lungi liste de aşteptare. Acest proiect este unul drag noului preşedinte rus, Dmitri Medvedev, care a susţinut, în campania electorală, că îmbunătăţirea condiţiilor de locuit este unul din cele patru „proiecte naţionale” ale sale. Şi preşedintele în exerciţiu, Vladimir Putin, a semnalat, de curând, oficialilor dintr-un oraş, că nu au rezolvat problema locuinţelor pentru ofiţerii din Marină.
Această efervescenţă de declaraţii şi acţiuni concrete în jurul armatei ruse are la bază o strategie mai complexă, prefigurată în urmă cu ceva timp de ministrul Apărării, Serghei Ivanov. Pe scurt, profitând de veniturile enorme aduse la bugetul de stat în urma comerţului internaţional cu hidrocarburi, Rusia urmează să pompeze din greu bani
în armată, pentru a o moderniza şi înzestra cu cele mai noi tehnologii
. Intenţia americanilor de a instala elemente ale scutului antirachetă în ţările fostului bloc comunist a exacerbat dorinţa ruşilor de a investi în echipamente militare de ultimă oră, bugetul armatei crescând de la an la an. Doar în 2007, armata a avut la dispoziţie un buget de 45 miliarde de lire sterline.
Info plus
:
Înarmare de 128 miliarde de euro
Între 2006 şi 2015, armata va beneficia de 128 de miliarde de euro, în cadrul unui program
de înarmare rapidă. Armata va primi 17 rachete balistice pe an şi până în 2015 va avea încă două submarine nucleare, 34 rachete Topol-M cu unităţi de control
, 50 de rachete montate pe lansatoare mobile şi altele.
Potrivit cotidianului Izvestia, citat de publicaţia britanică The Guardian, mai bine de 20 de proprietăţi imobiliare aflate în apropiere de Moscova, Sankt Petersburg, Kaliningrad şi Vladivostok vor fi vândute celui mai generos cumpărător, într-o licitaţie care va avea loc la data de 8 aprilie. Printre proprietăţile scoase la licitaţie se numără „vile fabuloase şi case de oaspeţi, oraşe de garnizoană părăsite, poligoane de tir nefolosite şi vaste terenuri pe care nu au mai pus piciorul oamenii de ani de zile”. „Habar n-aveam că armata mai are ceva de vândut. Credeam că s-a furat totul în urmă cu mulţi ani”, a declarat un ofiţer, sub protecţia anonimatului.
Strategie pe nouă ani
Izvestia susţine că armata rusă deţine terenuri care puse cap la cap ar avea o suprafaţă mai mare decât a Greciei sau Austriei şi valorează cam 8 miliarde de euro, aşa că îşi permite să se dispenseze de unele proprietăţi. În urma licitaţiei, armata ar trebui să facă rost de cele câteva milioane necesare pentru ridicarea locuinţelor pentru ofiţerii activi şi în retragere care sunt trecuţi de ani de zile pe lungi liste de aşteptare. Acest proiect este unul drag noului preşedinte rus, Dmitri Medvedev, care a susţinut, în campania electorală, că îmbunătăţirea condiţiilor de locuit este unul din cele patru „proiecte naţionale” ale sale. Şi preşedintele în exerciţiu, Vladimir Putin, a semnalat, de curând, oficialilor dintr-un oraş, că nu au rezolvat problema locuinţelor pentru ofiţerii din Marină.
Această efervescenţă de declaraţii şi acţiuni concrete în jurul armatei ruse are la bază o strategie mai complexă, prefigurată în urmă cu ceva timp de ministrul Apărării, Serghei Ivanov. Pe scurt, profitând de veniturile enorme aduse la bugetul de stat în urma comerţului internaţional cu hidrocarburi, Rusia urmează să pompeze din greu bani
în armată, pentru a o moderniza şi înzestra cu cele mai noi tehnologii
. Intenţia americanilor de a instala elemente ale scutului antirachetă în ţările fostului bloc comunist a exacerbat dorinţa ruşilor de a investi în echipamente militare de ultimă oră, bugetul armatei crescând de la an la an. Doar în 2007, armata a avut la dispoziţie un buget de 45 miliarde de lire sterline.
Info plus
:
Înarmare de 128 miliarde de euro
Între 2006 şi 2015, armata va beneficia de 128 de miliarde de euro, în cadrul unui program
de înarmare rapidă. Armata va primi 17 rachete balistice pe an şi până în 2015 va avea încă două submarine nucleare, 34 rachete Topol-M cu unităţi de control
, 50 de rachete montate pe lansatoare mobile şi altele.
Bombardierele strategice ruse au patrulat deasupra Mării Negre
Patru bombardiere strategice ruse au efectuat joi misiuni de patrulare de rutină deasupra Oceanului Atlantic
şi Mării Negre timp
de peste zece ore, a declarat un purtător de cuvânt al Forţelor Aeriene, citat de agenţia RIA Novosti în pagina electronică.
"Două bombardiere de tip Tu-95 Bear şi două de tip Tu-22 Blinder au efectuat zboruri de rutină (de patrulare) deasupra Oceanului Atlantic şi Mării Negre", a declarat colonelul Aleksandr Drobişevski. "În cursul misiunii de patrulare, bombardierele nu au fost însoţite de avioane de vânătoare ale NATO", a adăugat el.
şi Mării Negre timp
de peste zece ore, a declarat un purtător de cuvânt al Forţelor Aeriene, citat de agenţia RIA Novosti în pagina electronică.
"Două bombardiere de tip Tu-95 Bear şi două de tip Tu-22 Blinder au efectuat zboruri de rutină (de patrulare) deasupra Oceanului Atlantic şi Mării Negre", a declarat colonelul Aleksandr Drobişevski. "În cursul misiunii de patrulare, bombardierele nu au fost însoţite de avioane de vânătoare ale NATO", a adăugat el.
Conferinţa poluatorilor
Campionii emisiilor de CO2 caută strategii de reducere a poluării.
Principalii 20 de poluatori ai lumii vor încerca de astăzi, pe parcursul a trei zile, să găsească noi metode de reducere a emisiilor poluante şi de finanţare a unor proiecte energetice „curate“. La
conferinţa G20 care se desfăşoară în localitatea Chiba, Japonia, participă ţări precum Statele Unite, China, Indonezia, Brazilia sau Africa de Sud, ansamblul
lor emiţând aproximativ 80% din dioxidul de carbon produs
de întreaga omenire.
După întâlnirea desfăşurată în august anul trecut în Austria, cele mai bogate naţiuni ale planetei - totodată şi principalii poluatori - au convenit să opereze reduceri importante ale emisiilor proprii la valori cuprinse între 20 şi 40 la sută din nivelul emisiilor înregistrate în anii 1990. Acesta ar constitui un punct de plecare în negocierile de doi ani care se vor desfăşura sub egida ONU, în vederea încheierii unui nou acord care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, ce expiră în 2012.
Japonia propune limitări pe sectoare industriale
Gazda G20, Japonia, ocupanta locului 5 în topul principalilor poluatori mondiali, sprijină o reducere la jumătate a emisiilor poluante, considerând, totodată, că o soluţie parţială ar fi impunerea de limite „sectoriale“ pentru industrii
precum metalurgia şi energetica. Dar multe state, îndeosebi cele sărace, se opun ideii de limite, opinând că efortul principal trebuie făcut de naţiunile dezvoltate, atât prin reducerea drastică a emisiilor lor, cât şi prin finanţarea unor proiecte energetice nepoluante.
Şi marii poluatori se opun limitelor - SUA au invocat în trecut, în repetate rânduri, „stagnarea economică“ pe care ar implica-o limitarea emisiilor, refuzând să semneze Protocolul de la Kyoto. China, ocupanta locului 2 în top, a respins până de curând orice idee de autolimitare a emisiilor sale poluante.
POLUARE LA VÅRF
SUA, în luptă cu noxele şi cu concurenţa
Un grup de economişti americani sugerează că statul chinez produce deja „mult mai mult“ dioxid de carbon decât prevedeau estimările anterioare, iar câteva studii arată că Beijingul ar fi devenit poluatorul nr. 1 al globului, detronând SUA. Statul chinez a acceptat să participe la negocierile vizând crearea unui acord asupra reducerii emisiilor poluante, care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto după 2012 şi a înfiinţat un minister al mediului.
Şi guvernul american a început să ia măsuri, deocamdată interne. Pentru prima oară în ultimii 10 ani, Agenţia federală pentru Protecţia Mediului (EPA) a coborât limita permisă a emisiilor de ozon la nivelul solului (de la 80 la 75 părţi per miliard), decizie despre care EPA spune că va salva aproximativ 4.000 de vieţi anual.
Principalii 20 de poluatori ai lumii vor încerca de astăzi, pe parcursul a trei zile, să găsească noi metode de reducere a emisiilor poluante şi de finanţare a unor proiecte energetice „curate“. La
conferinţa G20 care se desfăşoară în localitatea Chiba, Japonia, participă ţări precum Statele Unite, China, Indonezia, Brazilia sau Africa de Sud, ansamblul
lor emiţând aproximativ 80% din dioxidul de carbon produs
de întreaga omenire.
După întâlnirea desfăşurată în august anul trecut în Austria, cele mai bogate naţiuni ale planetei - totodată şi principalii poluatori - au convenit să opereze reduceri importante ale emisiilor proprii la valori cuprinse între 20 şi 40 la sută din nivelul emisiilor înregistrate în anii 1990. Acesta ar constitui un punct de plecare în negocierile de doi ani care se vor desfăşura sub egida ONU, în vederea încheierii unui nou acord care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, ce expiră în 2012.
Japonia propune limitări pe sectoare industriale
Gazda G20, Japonia, ocupanta locului 5 în topul principalilor poluatori mondiali, sprijină o reducere la jumătate a emisiilor poluante, considerând, totodată, că o soluţie parţială ar fi impunerea de limite „sectoriale“ pentru industrii
precum metalurgia şi energetica. Dar multe state, îndeosebi cele sărace, se opun ideii de limite, opinând că efortul principal trebuie făcut de naţiunile dezvoltate, atât prin reducerea drastică a emisiilor lor, cât şi prin finanţarea unor proiecte energetice nepoluante.
Şi marii poluatori se opun limitelor - SUA au invocat în trecut, în repetate rânduri, „stagnarea economică“ pe care ar implica-o limitarea emisiilor, refuzând să semneze Protocolul de la Kyoto. China, ocupanta locului 2 în top, a respins până de curând orice idee de autolimitare a emisiilor sale poluante.
POLUARE LA VÅRF
SUA, în luptă cu noxele şi cu concurenţa
Un grup de economişti americani sugerează că statul chinez produce deja „mult mai mult“ dioxid de carbon decât prevedeau estimările anterioare, iar câteva studii arată că Beijingul ar fi devenit poluatorul nr. 1 al globului, detronând SUA. Statul chinez a acceptat să participe la negocierile vizând crearea unui acord asupra reducerii emisiilor poluante, care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto după 2012 şi a înfiinţat un minister al mediului.
Şi guvernul american a început să ia măsuri, deocamdată interne. Pentru prima oară în ultimii 10 ani, Agenţia federală pentru Protecţia Mediului (EPA) a coborât limita permisă a emisiilor de ozon la nivelul solului (de la 80 la 75 părţi per miliard), decizie despre care EPA spune că va salva aproximativ 4.000 de vieţi anual.
marți, 24 martie 2009
Gindesc in cap, respir in gura, deci exist!
In emisiunea „Agentul VIP“ de la Antena 2, Gina Pistol a vorbit despre presa, despre colegele de breasla, despre… cite-n luna si in stele.
Ma rog, lucruri foarte interesante, ce sa zic. Cea mai interesanta mi s-a parut insa urmatoarea declaratie a Ginei: „Am invatat, inainte de a spune un lucru, sa ma gindesc de multe ori in cap daca sa-l spun sau nu!“. Si m-a si uimit. Chiar nu ma asteptam ca Gina sa se gindeasca in cap si cred ca putina lume se astepta la asta. Ar fi putut sa se gindeasca oriunde: in ureche, in dinti, in nasuc, intre degetele de la picioare si chiar in ochi. Avea o mie de posibilitati si, totusi, ea a ales sa se gindeasca in cap. E bine. Un singur lucru ar mai fi de aflat: in al cui cap se gindeste Gina. Pentru ca, daca se gindeste chiar in al ei, e… senzational. Spre SF.
Pentru cei care au trait cu convingerea ca imaginatia lui Dan Diaconescu are limite: v-ati inselat, nu are!
Pentru cei care, dimpotriva, au crezut exact invers: ati avut dreptate, nimic nu-l poate opri! Acum citeva zile, OTV-ul a emis sub genericul „Transmisiune directa din casa fantomei Catalina“ si cu subtitlul „Dintr-un moment in altul, urmeaza sa apara fantoma in direct“. Minunat! Pai, ce, fantomele nu sint si ele oameni? Sint si au dreptul la exprimare. Si, cum, deocamdata, Diaconescu e singurul care le baga in seama, parca vad ditamai coada in fata la OTV si, pe ecran, o sumedenie de titluri de genul „Fantoma Cocuta batuta de fantoma verisorului ei, Elvis, pentru o mostenire!“, „Fantoma Marieta da in judecata personalul dispensarului din Cornul Caprei, pentru malpraxis“ si „Un grup de fantome bete si certate cu legea a devastat o farmacie, violind farmacista“.
Ma rog, lucruri foarte interesante, ce sa zic. Cea mai interesanta mi s-a parut insa urmatoarea declaratie a Ginei: „Am invatat, inainte de a spune un lucru, sa ma gindesc de multe ori in cap daca sa-l spun sau nu!“. Si m-a si uimit. Chiar nu ma asteptam ca Gina sa se gindeasca in cap si cred ca putina lume se astepta la asta. Ar fi putut sa se gindeasca oriunde: in ureche, in dinti, in nasuc, intre degetele de la picioare si chiar in ochi. Avea o mie de posibilitati si, totusi, ea a ales sa se gindeasca in cap. E bine. Un singur lucru ar mai fi de aflat: in al cui cap se gindeste Gina. Pentru ca, daca se gindeste chiar in al ei, e… senzational. Spre SF.
Pentru cei care au trait cu convingerea ca imaginatia lui Dan Diaconescu are limite: v-ati inselat, nu are!
Pentru cei care, dimpotriva, au crezut exact invers: ati avut dreptate, nimic nu-l poate opri! Acum citeva zile, OTV-ul a emis sub genericul „Transmisiune directa din casa fantomei Catalina“ si cu subtitlul „Dintr-un moment in altul, urmeaza sa apara fantoma in direct“. Minunat! Pai, ce, fantomele nu sint si ele oameni? Sint si au dreptul la exprimare. Si, cum, deocamdata, Diaconescu e singurul care le baga in seama, parca vad ditamai coada in fata la OTV si, pe ecran, o sumedenie de titluri de genul „Fantoma Cocuta batuta de fantoma verisorului ei, Elvis, pentru o mostenire!“, „Fantoma Marieta da in judecata personalul dispensarului din Cornul Caprei, pentru malpraxis“ si „Un grup de fantome bete si certate cu legea a devastat o farmacie, violind farmacista“.
Actorii de la Hollywood, pe cale să intre în grevă
Abia îşi revenise Hollywoodul la pulsul normal, că are din nou motive de tahicardie. După ce, luni întregi, a fost răvăşit de greva scenariştilor, o nouă năpastă e pe cale să se producă: un protest similar al actorilor. Cum confraţii lor specializaţi pe poveşti şi dialoguri au obţinut mai mulţi bani
de pe urma internetului, cei care dau carne, oase şi farmec scenariilor nu văd de ce n-ar avea parte de acelaşi regim. Aşa se face că, în vreme ce televiziunile se muncesc să pună pe picioare show-urile avariate de vacanţa prelungită a creierelor, industria cinematografică e ameninţată de un pui de colaps.
Studiourile au acum, pe lângă multiplele griji care vin odată cu producţia, şi pe aceea de a mişca în raport cu un deadline cât se poate de dramatic. 30 iunie este data
la expiră contractul celor din Screen Actors Guild şi la care va începe, cel mai probabil, greva. Astfel încât cineaştii nu au nici cea mai mică tragere de inimă să se apuce de vreo producţie care nu va fi gata până la ziua fatidică. Cum stau lucrurile? Să luăm în calcul povestea cinematografică obişnuită, pentru care se filmează două luni (plus
câteva zile pentru duble, scenele nelucrate din diverse motive independente de voinţa echipei). În asemenea condiţii, e greu de crezut că vor exista multe studiouri care să înceapă treaba în viitorul apropiat.
Asigurări antigrevă
Situaţia a creat chiar o premieră în industria asigurărilor: o poliţă care să acopere ceva din pierderile de pe urma grevei. Ca să poată pretinde asemenea despăgubiri, un film trebuie să fi fost programat să încheie filmările pe 15 iunie şi să aibă deja o asigurare pentru cazul în care nu termină la timp sau nu se încadrează în bugetul alocat.
Dincolo de astfel de amănunte, rămân marile pagube lăsate deja în urmă de cele 14 săptămâni de grevă ale celor 10.500 de scenarişti. Amânarea unor filme, anularea a numeroase ediţii de emisiuni tv, ţinerea pe bară a altor lucrători din business, pierderea multor contracte de publicitate
au costat 3 miliarde de dolari. Dacă socotim că Screen Actors Guild numără 120.000 de membri, e de presupus că o grevă a acestora, întinsă pe o perioadă asemănătoare, ar costa de 10 ori mai mult. Aşa că solicitările lor sunt aprobate (mai mult de frică, decât din convingere) de restul breslei.
Optimiştii sunt de părere că efectele dramatice ale grevei scenariştilor au sleit deja industria, aşa că nu se va mai găsi suficientă energie
pentru un nou protest. Producătorii preferă, totuşi, să-şi minimalizeze riscurile. Steven Spielberg a amânat lucrul la filmul The Trail of Chicago 7, programat să înceapă în aprilie. Michael Bay, regizorul succesului Transformers, plănuise să înceapă treaba la sequelul peliculei în luna iunie. Dacă greva va debuta, totuşi, atunci, ar fi nevoit să oprească totul. Aşa că e mai sigur să amâne încă de pe-acum primul „Acţiune! Motor!”.
Fraţii Coen dorm liniştiţi: următorul lor film e deja în postproducţie. În schimb, Tony Gilroy, nominalizat la Oscar anul acesta pentru Michael Clayton, intenţiona să filmeze luna aceasta la următorul său film, Duplicity, un thriller cu Julia Roberts, Clive Owen şi Tom Wilkinson. Jason Reitman, autorul lui Juno, se află în preproducţie cu episodul-pilot al unui serial produs de Spielberg, iar Joe Right, care a regizat Atonement, filmează în prezent cu Robert Downey Jr. şi Jamie Foxx. Nenorocul lui Paul Thomas Anderson (pretendent la Oscarul 2008 cu There Will Be Blood) se transformă acum în noroc: faptul că nu are în plan niciun film măcar îl scuteşte de chinurile programării şi reprogramării filmărilor.
de pe urma internetului, cei care dau carne, oase şi farmec scenariilor nu văd de ce n-ar avea parte de acelaşi regim. Aşa se face că, în vreme ce televiziunile se muncesc să pună pe picioare show-urile avariate de vacanţa prelungită a creierelor, industria cinematografică e ameninţată de un pui de colaps.
Studiourile au acum, pe lângă multiplele griji care vin odată cu producţia, şi pe aceea de a mişca în raport cu un deadline cât se poate de dramatic. 30 iunie este data
la expiră contractul celor din Screen Actors Guild şi la care va începe, cel mai probabil, greva. Astfel încât cineaştii nu au nici cea mai mică tragere de inimă să se apuce de vreo producţie care nu va fi gata până la ziua fatidică. Cum stau lucrurile? Să luăm în calcul povestea cinematografică obişnuită, pentru care se filmează două luni (plus
câteva zile pentru duble, scenele nelucrate din diverse motive independente de voinţa echipei). În asemenea condiţii, e greu de crezut că vor exista multe studiouri care să înceapă treaba în viitorul apropiat.
Asigurări antigrevă
Situaţia a creat chiar o premieră în industria asigurărilor: o poliţă care să acopere ceva din pierderile de pe urma grevei. Ca să poată pretinde asemenea despăgubiri, un film trebuie să fi fost programat să încheie filmările pe 15 iunie şi să aibă deja o asigurare pentru cazul în care nu termină la timp sau nu se încadrează în bugetul alocat.
Dincolo de astfel de amănunte, rămân marile pagube lăsate deja în urmă de cele 14 săptămâni de grevă ale celor 10.500 de scenarişti. Amânarea unor filme, anularea a numeroase ediţii de emisiuni tv, ţinerea pe bară a altor lucrători din business, pierderea multor contracte de publicitate
au costat 3 miliarde de dolari. Dacă socotim că Screen Actors Guild numără 120.000 de membri, e de presupus că o grevă a acestora, întinsă pe o perioadă asemănătoare, ar costa de 10 ori mai mult. Aşa că solicitările lor sunt aprobate (mai mult de frică, decât din convingere) de restul breslei.
Optimiştii sunt de părere că efectele dramatice ale grevei scenariştilor au sleit deja industria, aşa că nu se va mai găsi suficientă energie
pentru un nou protest. Producătorii preferă, totuşi, să-şi minimalizeze riscurile. Steven Spielberg a amânat lucrul la filmul The Trail of Chicago 7, programat să înceapă în aprilie. Michael Bay, regizorul succesului Transformers, plănuise să înceapă treaba la sequelul peliculei în luna iunie. Dacă greva va debuta, totuşi, atunci, ar fi nevoit să oprească totul. Aşa că e mai sigur să amâne încă de pe-acum primul „Acţiune! Motor!”.
Fraţii Coen dorm liniştiţi: următorul lor film e deja în postproducţie. În schimb, Tony Gilroy, nominalizat la Oscar anul acesta pentru Michael Clayton, intenţiona să filmeze luna aceasta la următorul său film, Duplicity, un thriller cu Julia Roberts, Clive Owen şi Tom Wilkinson. Jason Reitman, autorul lui Juno, se află în preproducţie cu episodul-pilot al unui serial produs de Spielberg, iar Joe Right, care a regizat Atonement, filmează în prezent cu Robert Downey Jr. şi Jamie Foxx. Nenorocul lui Paul Thomas Anderson (pretendent la Oscarul 2008 cu There Will Be Blood) se transformă acum în noroc: faptul că nu are în plan niciun film măcar îl scuteşte de chinurile programării şi reprogramării filmărilor.
Ce-a facut milionarul de la loto cu banii
Barbatul care a castigat premiul de 10 milioane euro la 6/49 locuieste cu socrii si merge la serviciu, insa si-a luat cinci masini
si isi face cabana de lemn
Si-a luat cinci masini si isi face o cabana din lemn, insa sta in locuinta socrilor; a dat cu piciorul unor afaceri care i-ar fi adus alte milioane de euro, dar si-a deschis doua magazine de cartier, unde vinde imbracaminte; are un cont gras, insa se trezeste cu noaptea-n cap, pentru a merge la serviciu, ca sa nu piarda vechimea pe cartea de munca si sa aiba o leafa sigura, de la stat - asa si-a investit politistul comunitar din Calarasi banii castigati la loto. Gabriel-Cristian Constantin, caruia i-au picat din cer zece milioane de euro, nu si-a cumparat nici pana azi vreo locuinta in care sa stea cu sotia sa, departe de gura soacrei. El locuieste, ca si pana in ziua in care a castigat la 6 din 49, in casa socrilor - o locuinta modesta, situata la marginea Calarasiului, din curtea careia se vede lanul de porumb. N-a dat bani pe un apartament in buricul targului, insa a dat 100.000 de euro pe un Audi Q7 de 350 CP, full options. Pentru ca dupa doar cateva zile a zgariat autoturismul Q7 si i-a distrus tapiteria de piele, politistul a mai dat 20.000 de euro, pe un SUV marca Hover, cea mai ieftina masina off-road, fabricata in China. Din motive numai de el stiute, Constantin a mai cumparat trei masini: doua Dacii Logan si un autoturism Citroen. Una dintre Dacii a dat-o in folosinta Politiei Comunitare, unde este in continuare angajat. Incercand sa-l contacteze, ieri, la sediul institutiei, reporterii CANCAN au fost sfatuiti de subalterna lui Constantin sa revina cu un telefon, dimineata: "Domnul Constantin poate fi gasit dimineata, pe la 08.00-08.30. La ora asta (14.00 - n.r.) nu mai este in sediu, a plecat deja". Legat sentimental de institutia la care lucreaza pentru un salariu de bugetar, Constantin a incheiat un contract cu Politia Comunitara, pentru a asigura paza caselor parintilor si socrilor. Apeland la relatiile din cadrul primariei, milionarul a achizitionat, de curand, un teren pe malul unui lac de la marginea Calarasiului, unde isi va construi o casa de vacanta, o cabana de lemn unde sa poata merge si la sfarsit de saptamana, la un gratar. A insistat sa-si cumpere loc acolo pentru a fi vecin cu finul sau, politistul comunitar pe care l-a cununat luna trecuta, la Constanta. Mai multi afaceristi din Calarasi au dezvaluit pentru CANCAN faptul ca au incercat sa devina parteneri cu milionarul de la loto, dar ca acesta a refuzat categoric sa investeasca vreun leu, desi profitul era garantat si i-ar fi adus castiguri uriase.
S-a facut barbat de afacerista
Desi el a refuzat sa se implice in vreo afacere, politistul comunitar intentioneaza sa faca din sotia sa o adevarata "business women". Milionarul de la loto a inceput inca de la sfarsitul anului trecut demersurile pentru amenajarea celui de-al doilea magazin de haine pe care sa il administreze consoarta sa. Surse din anturajul lui Cristian Constantin ne-au spus ca buticul este ridicat pe locul unei foste bijuterii, in centrul orasului, langa un magazin de cosmetice, iar lucrarile de constructie sunt aproape de final.
si isi face cabana de lemn
Si-a luat cinci masini si isi face o cabana din lemn, insa sta in locuinta socrilor; a dat cu piciorul unor afaceri care i-ar fi adus alte milioane de euro, dar si-a deschis doua magazine de cartier, unde vinde imbracaminte; are un cont gras, insa se trezeste cu noaptea-n cap, pentru a merge la serviciu, ca sa nu piarda vechimea pe cartea de munca si sa aiba o leafa sigura, de la stat - asa si-a investit politistul comunitar din Calarasi banii castigati la loto. Gabriel-Cristian Constantin, caruia i-au picat din cer zece milioane de euro, nu si-a cumparat nici pana azi vreo locuinta in care sa stea cu sotia sa, departe de gura soacrei. El locuieste, ca si pana in ziua in care a castigat la 6 din 49, in casa socrilor - o locuinta modesta, situata la marginea Calarasiului, din curtea careia se vede lanul de porumb. N-a dat bani pe un apartament in buricul targului, insa a dat 100.000 de euro pe un Audi Q7 de 350 CP, full options. Pentru ca dupa doar cateva zile a zgariat autoturismul Q7 si i-a distrus tapiteria de piele, politistul a mai dat 20.000 de euro, pe un SUV marca Hover, cea mai ieftina masina off-road, fabricata in China. Din motive numai de el stiute, Constantin a mai cumparat trei masini: doua Dacii Logan si un autoturism Citroen. Una dintre Dacii a dat-o in folosinta Politiei Comunitare, unde este in continuare angajat. Incercand sa-l contacteze, ieri, la sediul institutiei, reporterii CANCAN au fost sfatuiti de subalterna lui Constantin sa revina cu un telefon, dimineata: "Domnul Constantin poate fi gasit dimineata, pe la 08.00-08.30. La ora asta (14.00 - n.r.) nu mai este in sediu, a plecat deja". Legat sentimental de institutia la care lucreaza pentru un salariu de bugetar, Constantin a incheiat un contract cu Politia Comunitara, pentru a asigura paza caselor parintilor si socrilor. Apeland la relatiile din cadrul primariei, milionarul a achizitionat, de curand, un teren pe malul unui lac de la marginea Calarasiului, unde isi va construi o casa de vacanta, o cabana de lemn unde sa poata merge si la sfarsit de saptamana, la un gratar. A insistat sa-si cumpere loc acolo pentru a fi vecin cu finul sau, politistul comunitar pe care l-a cununat luna trecuta, la Constanta. Mai multi afaceristi din Calarasi au dezvaluit pentru CANCAN faptul ca au incercat sa devina parteneri cu milionarul de la loto, dar ca acesta a refuzat categoric sa investeasca vreun leu, desi profitul era garantat si i-ar fi adus castiguri uriase.
S-a facut barbat de afacerista
Desi el a refuzat sa se implice in vreo afacere, politistul comunitar intentioneaza sa faca din sotia sa o adevarata "business women". Milionarul de la loto a inceput inca de la sfarsitul anului trecut demersurile pentru amenajarea celui de-al doilea magazin de haine pe care sa il administreze consoarta sa. Surse din anturajul lui Cristian Constantin ne-au spus ca buticul este ridicat pe locul unei foste bijuterii, in centrul orasului, langa un magazin de cosmetice, iar lucrarile de constructie sunt aproape de final.
Paralizat, Sabin Bălaşa nu a fost la procesul de evacuare
Deşi a ajuns marţi în Capitală, la Spitalul Sfânta Maria, după operaţia suferită la Constanţa, pictorul Sabin Bălaşa nu s-a putut prezenta ieri în faţa magistraţilor, pentru procesul de evacuare intentat de fosta sa soţie, Melania.
Maestrul a fost reprezentat la instanţă de Matei, unul dintre fiii săi. “În ciuda faptului că operaţia a fost un succes din punctul de vedere al medicilor
, boala de care suferă Sabin a continuat să-l macine, să se extindă. E conştient, lucid, vorbeşte cu toată lumea, dar din păcate este paralizat de la brâu în jos. Tot ce vrea acum este să se întoarcă cât mai repede în atelierul său”, ne-a declarat Valentina Bălaşa Ario, nora celebrului artist.
Pictorul a fost operat în urmă cu o lună, când i s-a extras o tumoră de pe toracele drept, care prindea ultimele trei coaste împreună cu vasele şi nervii intercostali şi au fost eliminaţi doi litri de lichid seros din cavitatea pleurală. Pictorul Sabin Bălaşa a divorţat de curând de ultima sa soţie, Melania, după mai bine de 15 ani de mariaj.
Maestrul a fost reprezentat la instanţă de Matei, unul dintre fiii săi. “În ciuda faptului că operaţia a fost un succes din punctul de vedere al medicilor
, boala de care suferă Sabin a continuat să-l macine, să se extindă. E conştient, lucid, vorbeşte cu toată lumea, dar din păcate este paralizat de la brâu în jos. Tot ce vrea acum este să se întoarcă cât mai repede în atelierul său”, ne-a declarat Valentina Bălaşa Ario, nora celebrului artist.
Pictorul a fost operat în urmă cu o lună, când i s-a extras o tumoră de pe toracele drept, care prindea ultimele trei coaste împreună cu vasele şi nervii intercostali şi au fost eliminaţi doi litri de lichid seros din cavitatea pleurală. Pictorul Sabin Bălaşa a divorţat de curând de ultima sa soţie, Melania, după mai bine de 15 ani de mariaj.
Costel Busuioc este din nou pe primul loc, după cea de-a şaptea ediţie a concursului "Hijos de Babel"
Costel Busuioc a câştigat şi cea de-a şaptea ediţie a concursului "Hijos de Babel", desfăşurat miercuri noapte. Pavarotti de România a cântat de această dată
"La donna e mobile", însă a primit doar nota 8, mai puţin decât până acum.
"La donna e mobile", însă a primit doar nota 8, mai puţin decât până acum.
Bon Jovi şi Cypress Hill vor veni la vară la Bucureşti
Cu noile concerte confirmate, anul 2008 se anunţă chiar mai bogat în spectacole decât precedentul pentru România.
După ce Lenny Kravitz, Kylie Minogue, Judas Priest, Nelly Furtado şi Iron Maiden au confirmat concertele la Bucureşti în 2008, în ultimele zile mai multe agenţii importante au finalizat negocierile cu alţi artişti internaţionali de top, pe care îi vom vedea în această vară în România. Whitesnake şi Def Leppard vor include România în „turneul-mamut“ prin care cele două trupe îşi aniversează 30 de ani de carieră, iar Bon Jovi va trece şi pe la noi în turneul său mondial „Lost Highway Tour“, lansat pentru promovarea albumului „Lost Highway“.
Plănuit iniţial ca un turneu „greatest hits“, circuitul a devenit unul de promovare al noului album, având în vedere succesul fără precedent pe care acesta l-a avut în întreaga lume de la lansarea sa în 2007. În luna iunie, anul trecut, albumul era pe primul loc în topuri în mai multe ţări, printre care şi Statele Unite. Plecată în turneu încă din 2007, cu vocalul Jon Bon Jovi, Richie Sambora - vocal şi chitară, la clapă şi backing vocal - David Brian, iar Tico Torres - percuţie, trupa a susţinut deja concerte în Statele Unite, Canada, Japonia şi Marea Britanie, urmând să lanseze segmentul european al acestui circuit pe 22 mai în Gelsenkirchen, Germania.
Până la sfârşitul lunii iunie, trupa va cânta în Portugalia, Spania, Austria, Belgia sau Olanda. Primele 22 de spectacole din cadrul acestui turneu au adus încasări de 44 de milioane de dolari, plasând turneul pe primul loc în topul celor mai profitabile din anul 2007. La începutul lunii iulie, trupa Bon Jovi ajunge la Bucureşti, însă nu va cânta în cadrul festivalului B’Estfest, care se va desfăşura în perioada 4-6 iulie, ci va fi vorba de un concert separat. Organizatorii, Emag!c Entertainment, sunt în negocieri avansate cu managementul
artistului şi vor comunica detaliile imediat după finalizarea discuţiilor.
Contactaţi telefonic, reprezentanţii Emag!c au refuzat să facă vreun comentariu. O altă trupă pe care o vom vedea în vară la Bucureşti sunt Cypress Hill, primul grup hip-hop latino care a reuşit să cucerească lumea. Cypress Hill va lansa anul acesta, după trei ani de pauză, un nou album, la care lucrează împreună cu Mike Shinoda de la Linkin Park. Pe 13 februarie, trupa şi-a început turneul în Australia, la Sydney. Reprezentanţii Events, compania
aflată în negocieri avansate cu managementul Cypress Hill, a refuzat, de asemenea, să dea alte detalii cu privire la acest concert.
ÎN EUROPA DE EST
Santana şi Metallica se apropie de România
Dintre artiştii ale căror turnee includ anul acesta ţări din Europa de Est, câţiva se apropie de România, printre care şi chitaristul Mark Knopfler, cofondator al trupei Dire Streets, care va avea concerte la Varşovia (Polonia), la Praga (Republica Cehă), Atena (Grecia) sau Sofia (Bulgaria), dar care, potrivit surselor de pe piaţa autohtonă de profil, nu a putut fi cooptat şi pentru un concert în România. La fel stau lucrurile şi în cazul celor de la Santana, care vor cânta la Viena, Varşovia, Praga sau Budapesta.
Deşi, potrivit unor surse de pe piaţa de publicitate
, un organizator român a trimis o ofertă pentru un spectacol la Bucureşti, managerii trupei spun că turneul este, deocamdată, închis şi că, în caz că vor fi modificări, vor face acest anunţ în timp ultil. La fel stau lucrurile şi cu trupa Metallica, aflată în turneu, care se va apropia de România cu concerte în Polonia (Katowice), în Republica Cehă (Praga) sau la Sofia (Bulgaria - pe 25 iulie).
Deşi un site de profil a anunţat zilele trecute că o companie a încheiat un contract cu managementul trupei pentru a include Bucureştiul în acest turneu, reprezentanţii marilor promoteri locali spun că oferta pentru România a fost trimisă târziu şi că va fi luată în considerare, ca şi în cazul celor de la Santana, doar dacă turneul va fi ulterior redeschis. Promoterii dau şanse mai mari unui show cu Avril Lavigne sau Radiohead. R.E.M cântă, la rându-le, în Est: la Budapesta (16 august) şi la Praga (17 august), dar încă nu s-a discutat despre un concert la Bucureşti.
După ce Lenny Kravitz, Kylie Minogue, Judas Priest, Nelly Furtado şi Iron Maiden au confirmat concertele la Bucureşti în 2008, în ultimele zile mai multe agenţii importante au finalizat negocierile cu alţi artişti internaţionali de top, pe care îi vom vedea în această vară în România. Whitesnake şi Def Leppard vor include România în „turneul-mamut“ prin care cele două trupe îşi aniversează 30 de ani de carieră, iar Bon Jovi va trece şi pe la noi în turneul său mondial „Lost Highway Tour“, lansat pentru promovarea albumului „Lost Highway“.
Plănuit iniţial ca un turneu „greatest hits“, circuitul a devenit unul de promovare al noului album, având în vedere succesul fără precedent pe care acesta l-a avut în întreaga lume de la lansarea sa în 2007. În luna iunie, anul trecut, albumul era pe primul loc în topuri în mai multe ţări, printre care şi Statele Unite. Plecată în turneu încă din 2007, cu vocalul Jon Bon Jovi, Richie Sambora - vocal şi chitară, la clapă şi backing vocal - David Brian, iar Tico Torres - percuţie, trupa a susţinut deja concerte în Statele Unite, Canada, Japonia şi Marea Britanie, urmând să lanseze segmentul european al acestui circuit pe 22 mai în Gelsenkirchen, Germania.
Până la sfârşitul lunii iunie, trupa va cânta în Portugalia, Spania, Austria, Belgia sau Olanda. Primele 22 de spectacole din cadrul acestui turneu au adus încasări de 44 de milioane de dolari, plasând turneul pe primul loc în topul celor mai profitabile din anul 2007. La începutul lunii iulie, trupa Bon Jovi ajunge la Bucureşti, însă nu va cânta în cadrul festivalului B’Estfest, care se va desfăşura în perioada 4-6 iulie, ci va fi vorba de un concert separat. Organizatorii, Emag!c Entertainment, sunt în negocieri avansate cu managementul
artistului şi vor comunica detaliile imediat după finalizarea discuţiilor.
Contactaţi telefonic, reprezentanţii Emag!c au refuzat să facă vreun comentariu. O altă trupă pe care o vom vedea în vară la Bucureşti sunt Cypress Hill, primul grup hip-hop latino care a reuşit să cucerească lumea. Cypress Hill va lansa anul acesta, după trei ani de pauză, un nou album, la care lucrează împreună cu Mike Shinoda de la Linkin Park. Pe 13 februarie, trupa şi-a început turneul în Australia, la Sydney. Reprezentanţii Events, compania
aflată în negocieri avansate cu managementul Cypress Hill, a refuzat, de asemenea, să dea alte detalii cu privire la acest concert.
ÎN EUROPA DE EST
Santana şi Metallica se apropie de România
Dintre artiştii ale căror turnee includ anul acesta ţări din Europa de Est, câţiva se apropie de România, printre care şi chitaristul Mark Knopfler, cofondator al trupei Dire Streets, care va avea concerte la Varşovia (Polonia), la Praga (Republica Cehă), Atena (Grecia) sau Sofia (Bulgaria), dar care, potrivit surselor de pe piaţa autohtonă de profil, nu a putut fi cooptat şi pentru un concert în România. La fel stau lucrurile şi în cazul celor de la Santana, care vor cânta la Viena, Varşovia, Praga sau Budapesta.
Deşi, potrivit unor surse de pe piaţa de publicitate
, un organizator român a trimis o ofertă pentru un spectacol la Bucureşti, managerii trupei spun că turneul este, deocamdată, închis şi că, în caz că vor fi modificări, vor face acest anunţ în timp ultil. La fel stau lucrurile şi cu trupa Metallica, aflată în turneu, care se va apropia de România cu concerte în Polonia (Katowice), în Republica Cehă (Praga) sau la Sofia (Bulgaria - pe 25 iulie).
Deşi un site de profil a anunţat zilele trecute că o companie a încheiat un contract cu managementul trupei pentru a include Bucureştiul în acest turneu, reprezentanţii marilor promoteri locali spun că oferta pentru România a fost trimisă târziu şi că va fi luată în considerare, ca şi în cazul celor de la Santana, doar dacă turneul va fi ulterior redeschis. Promoterii dau şanse mai mari unui show cu Avril Lavigne sau Radiohead. R.E.M cântă, la rându-le, în Est: la Budapesta (16 august) şi la Praga (17 august), dar încă nu s-a discutat despre un concert la Bucureşti.
Şoc! Bolnav de cancer, Patrick Swayze mai are doar cinci săptămâni de trăit
Să îţi aştepţi moartea ştiind că ea trebuie să vină în curând. Să priveşti cum timpul se scurge în defavoarea ta şi să nu mai poţi să îl dai înapoi. Sunt sentimentele pe care le trăieşte acum, cu siguranţă, actorul Patrick Swayze. Starul din „Dirty Dancing” a fost diagnosticat cu cancer
pancreatic, în fază terminală, şi a aflat că mai are doar cinci săptămâni de trăit.
Luna trecută, actorul, în vârstă de 55 de ani, a mers la Universitatea Stanford, la cunoscutul centru pentru tratarea cancerului, pentru a-şi face şedinţele de chimioterapie, informează The National Enquirer.
Publicaţia susţine că starul de Hollywood şi soţia lui, Lisa Niemi, care au amândoi licenţă de pilotaj, au zburat cu avionul lor personal spre aeroportul din Palo Alto. Câteva minute mai târziu, el a fost zărit la centrul Stanford, unde a urmat trei şedinţe de chimioterapie, dar a fost tot ce au putut face doctorii pentru el.
O sursă citată de publicaţie a mărturisit: „I s-a spus că ar mai putea primi încă două tratamente
, dar cancerul lui nu răspunde deloc bine. Pe scurt, i-au dat puţine şanse de a se vindeca”.
Patrick Swayze a reuşit să cucerească Hollywood-ul cu filmul „Dirty Dancing”, în 1987, şi a devenit un adevărat sex
simbol după apariţia lui în producţia „Ghost”, alături de Demi Moore, din 1990.
Se pare că actorul a slăbit 9 kilograme
în ultimele săptămâni şi că urmează o dietă pe bază de lichide, pentru că boala nu îi permite să reţină mâncarea solidă. „Este timpul să începem să ne rugăm pentru un miracol”, a continuat sursa. Reprezentantul actorului nu a confirmat ştirea.
De curând, starul a recunoscut că a avut o problemă cu alcoolul şi că a urmat numeroase tratamente în clinicile de dezintoxicare
. Însă, el crede că principala lui problemă este „complexitatea personalităţii” lui. „Mereu am căutat intensitatea maximă în tot ceea ce am făcut. Am experimentat mereu, am vrut să văd care îmi sunt limitele. Se pare însă că le-am împins prea departe”...
pancreatic, în fază terminală, şi a aflat că mai are doar cinci săptămâni de trăit.
Luna trecută, actorul, în vârstă de 55 de ani, a mers la Universitatea Stanford, la cunoscutul centru pentru tratarea cancerului, pentru a-şi face şedinţele de chimioterapie, informează The National Enquirer.
Publicaţia susţine că starul de Hollywood şi soţia lui, Lisa Niemi, care au amândoi licenţă de pilotaj, au zburat cu avionul lor personal spre aeroportul din Palo Alto. Câteva minute mai târziu, el a fost zărit la centrul Stanford, unde a urmat trei şedinţe de chimioterapie, dar a fost tot ce au putut face doctorii pentru el.
O sursă citată de publicaţie a mărturisit: „I s-a spus că ar mai putea primi încă două tratamente
, dar cancerul lui nu răspunde deloc bine. Pe scurt, i-au dat puţine şanse de a se vindeca”.
Patrick Swayze a reuşit să cucerească Hollywood-ul cu filmul „Dirty Dancing”, în 1987, şi a devenit un adevărat sex
simbol după apariţia lui în producţia „Ghost”, alături de Demi Moore, din 1990.
Se pare că actorul a slăbit 9 kilograme
în ultimele săptămâni şi că urmează o dietă pe bază de lichide, pentru că boala nu îi permite să reţină mâncarea solidă. „Este timpul să începem să ne rugăm pentru un miracol”, a continuat sursa. Reprezentantul actorului nu a confirmat ştirea.
De curând, starul a recunoscut că a avut o problemă cu alcoolul şi că a urmat numeroase tratamente în clinicile de dezintoxicare
. Însă, el crede că principala lui problemă este „complexitatea personalităţii” lui. „Mereu am căutat intensitatea maximă în tot ceea ce am făcut. Am experimentat mereu, am vrut să văd care îmi sunt limitele. Se pare însă că le-am împins prea departe”...
Time Warner se pregateste sa propuna companiei Yahoo fuziunea cu divizia AOL
Grupul media american Time Warner se pregateste sa inainteze companiei
Yahoo o propunere concreta privind fuziunea cu filiala proprie AOL, operatiune ce va genera economii anuale de un miliard de dolari pe an, scrie miercuri Wall Street Journal, citat de AFP.
Fuziunea Yahoo cu AOL reprezinta o alternativa la oferta formulata de Microsoft a inceputul lunii februarie, care evalua Yahoo la 44,6 miliarde dolari, pret considerat de compania de internet prea mic.
Potrivit Wall Street Journal, dupa o prima serie de discutii, conducerea Yahoo a contactat din nou Time Warner, pentru a face o oferta concreta.
In acelasi timp, Yahoo desfasoara negocieri cu grupul media News Corp, in legatura cu achizitionarea de catre aceasta a unei participatii in cadrul companiei de internet. In cazul unui acord, Yahoo va integra in principal portalul de socializare MySpace, filiala a News Corp.
In plus
, pentru a relua negocierile cu Yahoo, Microsoft de pregateste, potrivit Wall Street Journal si New York Times, sa propuna numirea unor directori care sprijina preluarea, in cadrul urmatoarei adunari generale a actionarilor companiei de internet.
Pentru a contracara aceasta manevra, Yahoo ar putea amana intrunirea generala a actionarilor, a carei data nu a fost inca anuntata, potrivit New York Times.
Yahoo o propunere concreta privind fuziunea cu filiala proprie AOL, operatiune ce va genera economii anuale de un miliard de dolari pe an, scrie miercuri Wall Street Journal, citat de AFP.
Fuziunea Yahoo cu AOL reprezinta o alternativa la oferta formulata de Microsoft a inceputul lunii februarie, care evalua Yahoo la 44,6 miliarde dolari, pret considerat de compania de internet prea mic.
Potrivit Wall Street Journal, dupa o prima serie de discutii, conducerea Yahoo a contactat din nou Time Warner, pentru a face o oferta concreta.
In acelasi timp, Yahoo desfasoara negocieri cu grupul media News Corp, in legatura cu achizitionarea de catre aceasta a unei participatii in cadrul companiei de internet. In cazul unui acord, Yahoo va integra in principal portalul de socializare MySpace, filiala a News Corp.
In plus
, pentru a relua negocierile cu Yahoo, Microsoft de pregateste, potrivit Wall Street Journal si New York Times, sa propuna numirea unor directori care sprijina preluarea, in cadrul urmatoarei adunari generale a actionarilor companiei de internet.
Pentru a contracara aceasta manevra, Yahoo ar putea amana intrunirea generala a actionarilor, a carei data nu a fost inca anuntata, potrivit New York Times.
Microsoft lanseaza Office Live Workspace
Microsoft a lansat oficial o alternativa la Google Docs.
Introdus in versiune beta in octombrie anul trecut, Microsoft Office Live Workspace este o versiune online de Office ce permite utilizatorilor sa manipuleze si sa partajeze documente
online.
Serviciul nu permite insa editarea online a documentelor, aceasta putand fi initiata online, dar facandu-se cu aplicatiile de pe desktop, o modalitate de a mentine suita de aplicatii Office, care ii aduce lui Microsoft atatia bani
, intr-o pozitie importanta.
Altfel, serviciul online pare sa fi destul de bine integrat cu aplicatiile Office, prin intermediul unui add-on downloadabil pentru Office, permitand ca documentele sa fie deschise local si salvate online sau deschise online si editate cu aplicatiile locale. Exista de asemenea si functionalitatea de upload multiplu de documente.
Pe partea de partajare de documente, Workspace ofera posibilitatea de a invita pe altcineva sa vizualizeze sau editeze documentele proprii, utilizatorul putand urmari activitatea desfasurata asupra acestora prin intermediul unui history de versiuni, avand si optiunea de a primi un e-mail atunci cand un document este modificat.
Workspace suporta formatele standard de Office, dar permite si uploadul de documente in alte formate, precum PDF, vizualizarea acestora lasand insa de dorit, cu o formatare, se pare, destul de proasta.
Utilizatorii pot crea mai multe Workspace-uri pentru proiecte diferite, acestea fiind doar foldere diferite. Accesul la acest serviciu este gratuit, cu posibilitatea de stocare a aproximativ 1000 de documente (500 MB), utilizatorii trebuind sa dispuna doar de un Windows Live ID (orice cont de Hotmail, Messeneger sau Passport).
Introdus in versiune beta in octombrie anul trecut, Microsoft Office Live Workspace este o versiune online de Office ce permite utilizatorilor sa manipuleze si sa partajeze documente
online.
Serviciul nu permite insa editarea online a documentelor, aceasta putand fi initiata online, dar facandu-se cu aplicatiile de pe desktop, o modalitate de a mentine suita de aplicatii Office, care ii aduce lui Microsoft atatia bani
, intr-o pozitie importanta.
Altfel, serviciul online pare sa fi destul de bine integrat cu aplicatiile Office, prin intermediul unui add-on downloadabil pentru Office, permitand ca documentele sa fie deschise local si salvate online sau deschise online si editate cu aplicatiile locale. Exista de asemenea si functionalitatea de upload multiplu de documente.
Pe partea de partajare de documente, Workspace ofera posibilitatea de a invita pe altcineva sa vizualizeze sau editeze documentele proprii, utilizatorul putand urmari activitatea desfasurata asupra acestora prin intermediul unui history de versiuni, avand si optiunea de a primi un e-mail atunci cand un document este modificat.
Workspace suporta formatele standard de Office, dar permite si uploadul de documente in alte formate, precum PDF, vizualizarea acestora lasand insa de dorit, cu o formatare, se pare, destul de proasta.
Utilizatorii pot crea mai multe Workspace-uri pentru proiecte diferite, acestea fiind doar foldere diferite. Accesul la acest serviciu este gratuit, cu posibilitatea de stocare a aproximativ 1000 de documente (500 MB), utilizatorii trebuind sa dispuna doar de un Windows Live ID (orice cont de Hotmail, Messeneger sau Passport).
Google introduce cautari secundare
Utilizatorii pot face cautari pe site-urile de anumite dimensiuni direct din Google.
Google a introdus o mica noua functionalitate in motorul sau de cautare, un searchbox secundar asociat anumitor rezultate ale cautarilor efectuate pe site-ul sau.
Dupa cum se vede in imagine, se pare ca acest lucru este restrictionat la site-urile mari, gen Amazon, Wikipedia sau NY Times, nefiind deocamdata clar care este algoritmul ce duce la aparitia acestui box secundar.
Desi nu este mare lucru, functionalitatea pare una interesanta, ce poate ajuta utilizatorii sa ajunga mai repede la rezultatele dorite.
Google a introdus o mica noua functionalitate in motorul sau de cautare, un searchbox secundar asociat anumitor rezultate ale cautarilor efectuate pe site-ul sau.
Dupa cum se vede in imagine, se pare ca acest lucru este restrictionat la site-urile mari, gen Amazon, Wikipedia sau NY Times, nefiind deocamdata clar care este algoritmul ce duce la aparitia acestui box secundar.
Desi nu este mare lucru, functionalitatea pare una interesanta, ce poate ajuta utilizatorii sa ajunga mai repede la rezultatele dorite.
Windows Vista SP1... mai târziu
Microsoft a admis (mai cu jumătate de gură) că SP1 pentru Vista nu va fi lansat la jumătatea lunii martie, aşa cum anunţaseră. Interesant este faptul că există versiuni ale sistemului
de operare care pot deja beneficia de SP1. Dar, nu toate...
Problema apare la Windows-urile care sunt instalate în altă limbă decât engleză, spaniolă, japoneză, franceză şi germană. Chinezii, ruşii, arabii şi mulţi alţii sunt obligaţi să mai aştepte puţintel. Deci, problema este generată - mai degrabă - de utilizatorii Vista, care s-au născut în zone greşite ale lumii. Numai cei rău intenţionaţi spun că eroarea ar aparţine sistemului de operare. Sau poate programatorilor?
Oricum, în urma inabilităţii de a fi poliglot, SP1 va fi lansat în două valuri: în viitorul (foarte?) apropiat pentru cele cinci limbi susmenţionate şi într-un viitor nedeterminat pentru celalte 31 de limbi vorbite de cei care folosesc Vista, dar nevorbite / neînţelese şi de SP1.
Noua amânare a pachetului de "servis" pentru Vista este - până la urmă - binevenită. Oricum, cei care au instalat update-ul au avut ocazia să constate că o serie de programe "third party" (adică fabricate de alţii) au încetat brusc să mai funcţioneze. Unele dintre acestea sunt antiviruşi... Iar amânarea poate oferi suficient timp programatorilor din Redmond să rezolve şi aceste probleme, chiar în timp ce vor preda intensiv limbile pe care SP1 se încăpăţânează să nu le priceapă. Între timp, ar putea lucra la un potenţial SP2, care să "vorbească" toate limbile, să nu mai blocheze aplicaţii şi (dacă nu cumva visez la prea mult...) să redea performanţele PC-urilor.
de operare care pot deja beneficia de SP1. Dar, nu toate...
Problema apare la Windows-urile care sunt instalate în altă limbă decât engleză, spaniolă, japoneză, franceză şi germană. Chinezii, ruşii, arabii şi mulţi alţii sunt obligaţi să mai aştepte puţintel. Deci, problema este generată - mai degrabă - de utilizatorii Vista, care s-au născut în zone greşite ale lumii. Numai cei rău intenţionaţi spun că eroarea ar aparţine sistemului de operare. Sau poate programatorilor?
Oricum, în urma inabilităţii de a fi poliglot, SP1 va fi lansat în două valuri: în viitorul (foarte?) apropiat pentru cele cinci limbi susmenţionate şi într-un viitor nedeterminat pentru celalte 31 de limbi vorbite de cei care folosesc Vista, dar nevorbite / neînţelese şi de SP1.
Noua amânare a pachetului de "servis" pentru Vista este - până la urmă - binevenită. Oricum, cei care au instalat update-ul au avut ocazia să constate că o serie de programe "third party" (adică fabricate de alţii) au încetat brusc să mai funcţioneze. Unele dintre acestea sunt antiviruşi... Iar amânarea poate oferi suficient timp programatorilor din Redmond să rezolve şi aceste probleme, chiar în timp ce vor preda intensiv limbile pe care SP1 se încăpăţânează să nu le priceapă. Între timp, ar putea lucra la un potenţial SP2, care să "vorbească" toate limbile, să nu mai blocheze aplicaţii şi (dacă nu cumva visez la prea mult...) să redea performanţele PC-urilor.
Asus prezintă noul Eee PC cu ecran de 8.9 inch
Compania
taiwaneză, Asustek, a prezentat, conform aşteptărilor, în cadrul târgului CeBIT 2008, un nou model de sub-notebook din seria Eee PC. Aceasta poartă numele Eee PC
900 şi conţine un ecran de 8.9 inch (faţă de cei 7 inch ai actualului Eee PC de pe piaţă) ce oferă rezoluţia nativă de 1024 x 600 pixeli (faţă de 800 x 480 pixeli) şi un SSD cu capacitatea de stocare
de 12 GB (faţă de 8 GB).
Asustek a ridicat ştacheta şi la memoria RAM, astfel încât, acum, noul Eee PC conţine standard 1 GB de memorie DDR2. Printre altele Eee PC mai este dotat cu cip wireless 802.11n/g, cameră de 1.3 megapixeli şi card
reader 3 in 1 pentru MMC-uri, SD-uri şi SDHC-uri. Bateria are autonomie de aproximativ trei ore şi jumătate.
Noul Asus Eee PC 900 dispune de ecran de 8.9 inch şi SSD de 12 GB
Compania taiwaneză are planuri mari pentru actuala gamă Eee PC. Aceştia au vândut anul trecut 350.000 de exemplare şi intenţionează ca în acest an să distribuie nu mai puţin de trei milioane de exemplare. Ecranul mic, de doar şapte inch, al actualului Eee PC ar fi putut fi o piedică în acest sens, însă acum, odată cu lansarea acestui nou model, este foarte probabil că Asustek îşi va îndeplini îndrăzneţele obiective. Sau măcar se va apropia de ele. Pe piaţă există în acest moment patru modele de Eee PC-uri, între care singura diferenţă majoră este capacitatea de stocare a SSD-ului.
Asustek a anunţat că Eee PC 900 va fi disponibil pe piaţă la jumătatea acestui an, la preţul de 606 dolari.
taiwaneză, Asustek, a prezentat, conform aşteptărilor, în cadrul târgului CeBIT 2008, un nou model de sub-notebook din seria Eee PC. Aceasta poartă numele Eee PC
900 şi conţine un ecran de 8.9 inch (faţă de cei 7 inch ai actualului Eee PC de pe piaţă) ce oferă rezoluţia nativă de 1024 x 600 pixeli (faţă de 800 x 480 pixeli) şi un SSD cu capacitatea de stocare
de 12 GB (faţă de 8 GB).
Asustek a ridicat ştacheta şi la memoria RAM, astfel încât, acum, noul Eee PC conţine standard 1 GB de memorie DDR2. Printre altele Eee PC mai este dotat cu cip wireless 802.11n/g, cameră de 1.3 megapixeli şi card
reader 3 in 1 pentru MMC-uri, SD-uri şi SDHC-uri. Bateria are autonomie de aproximativ trei ore şi jumătate.
Noul Asus Eee PC 900 dispune de ecran de 8.9 inch şi SSD de 12 GB
Compania taiwaneză are planuri mari pentru actuala gamă Eee PC. Aceştia au vândut anul trecut 350.000 de exemplare şi intenţionează ca în acest an să distribuie nu mai puţin de trei milioane de exemplare. Ecranul mic, de doar şapte inch, al actualului Eee PC ar fi putut fi o piedică în acest sens, însă acum, odată cu lansarea acestui nou model, este foarte probabil că Asustek îşi va îndeplini îndrăzneţele obiective. Sau măcar se va apropia de ele. Pe piaţă există în acest moment patru modele de Eee PC-uri, între care singura diferenţă majoră este capacitatea de stocare a SSD-ului.
Asustek a anunţat că Eee PC 900 va fi disponibil pe piaţă la jumătatea acestui an, la preţul de 606 dolari.
Universitatea lui Gorun, în conflict cu organizaţiile pentru integritate
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, numită recent de contestatarii rectorului, Universitatea Adrian Gorun, se află de ceva timp în conflict cu organizaţiile nonguvernamentale din România care militează şi monitorizează integritatea şi transparenţa în instituţiile statului. De când rectorul a emis un ordin de „secretizare” a unor documente publice, mai multe ONG-uri au considerat drept un abuz acest lucru. Centrul de Resurse Juridice a cerut Universităţii să le înainteze exact documentele instituite de rector ca fiind secrete. CRJ a adresat solicitarea în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, considerând că documentele solicitate sunt publice.
După ce Pro Democraţia şi Transparency International şi-au exprimat indignarea faţă de faptul că rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Adrian Gorun, a emis un ordin prin care a dispus ca mai multe documente
publice să fie secrete, Centrul de Resurse Juridice vrea să meargă şi mai departe.
Experţii CRJ au cerut, de curând, ca instituţia publică să înainteze, în baza Legii 544/2001, legea privind liberul acces la informaţii de interes public, exact documentele instituite ca secret de serviciu. Juriştii organizaţiei consideră că documentele sunt publice, odată ce ele se regăsesc în legea care trebuie să asigure transparenţa decizională.
„Încă nu am primit nici un răspuns din partea Universităţii. Ce-i drept, termenul prevăzut în lege încă nu s-a scurs. Noi aşteptăm cu mare interes răspunsul instituţiei publice”, a declarat Radu Nicolae, coordonatorul programului de Integritate Publică al CRJ.
Reamintim că rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Adrian Gorun, imediat ce a fost schimbat din funcţia de secretar general al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a instituit mai multe documente publice ca fiind secrete. Nota este semnată şi de fostul cancelar general al Universităţii, Dorel Chiriţescu.
Secretele lui Gorun şi Chiriţescu
Iată ce spune nota: „Constituie secret de serviciu, următoarele documente şi acte care vor asigura regimul precizat de lege”. Şi de aici avem enumerarea: „documentele şi actele financiar-contabile, documentele şi actele referitoare la faptele premergătoare şi desfăşurarea operaţiunilor de achiziţii, documentele şi actele secretariatului, atât ale compartimentelor cât şi ale Rectoratului, hotărârile organelor colegiale până la faza publicării, documentele întocmite de comisiile pe probleme până la finalizarea şi publicarea acestora, documentele de personal şi dosare
de personal, inclusiv ştatele de funcţii, documentele de audit, care prin publicarea lor încalcă prevederile constituţionale, corespondenţa cu alte instituţii publice, delegaţiile interne şi externe, reclamaţiile şi sesizările, fişele de magazie şi dispoziţiile privind organizarea şi funcţionarea instituţiei”. Acestea sunt acte cu regim strict secret, în opinia celor doi conducători ai Universităţii. ONG-urile sunt de altă părere care vor să-şi argumenteze cele susţinute, motiv pentru care susţin că merg până la capăt.
După ce Pro Democraţia şi Transparency International şi-au exprimat indignarea faţă de faptul că rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Adrian Gorun, a emis un ordin prin care a dispus ca mai multe documente
publice să fie secrete, Centrul de Resurse Juridice vrea să meargă şi mai departe.
Experţii CRJ au cerut, de curând, ca instituţia publică să înainteze, în baza Legii 544/2001, legea privind liberul acces la informaţii de interes public, exact documentele instituite ca secret de serviciu. Juriştii organizaţiei consideră că documentele sunt publice, odată ce ele se regăsesc în legea care trebuie să asigure transparenţa decizională.
„Încă nu am primit nici un răspuns din partea Universităţii. Ce-i drept, termenul prevăzut în lege încă nu s-a scurs. Noi aşteptăm cu mare interes răspunsul instituţiei publice”, a declarat Radu Nicolae, coordonatorul programului de Integritate Publică al CRJ.
Reamintim că rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Adrian Gorun, imediat ce a fost schimbat din funcţia de secretar general al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a instituit mai multe documente publice ca fiind secrete. Nota este semnată şi de fostul cancelar general al Universităţii, Dorel Chiriţescu.
Secretele lui Gorun şi Chiriţescu
Iată ce spune nota: „Constituie secret de serviciu, următoarele documente şi acte care vor asigura regimul precizat de lege”. Şi de aici avem enumerarea: „documentele şi actele financiar-contabile, documentele şi actele referitoare la faptele premergătoare şi desfăşurarea operaţiunilor de achiziţii, documentele şi actele secretariatului, atât ale compartimentelor cât şi ale Rectoratului, hotărârile organelor colegiale până la faza publicării, documentele întocmite de comisiile pe probleme până la finalizarea şi publicarea acestora, documentele de personal şi dosare
de personal, inclusiv ştatele de funcţii, documentele de audit, care prin publicarea lor încalcă prevederile constituţionale, corespondenţa cu alte instituţii publice, delegaţiile interne şi externe, reclamaţiile şi sesizările, fişele de magazie şi dispoziţiile privind organizarea şi funcţionarea instituţiei”. Acestea sunt acte cu regim strict secret, în opinia celor doi conducători ai Universităţii. ONG-urile sunt de altă părere care vor să-şi argumenteze cele susţinute, motiv pentru care susţin că merg până la capăt.
Blocul rezidentilor, fara medici?
Recenta ordonanta de guvern, cu privire la pregatirea in rezidentiat, ar putea alunga medicii tineri din Sibiu. Tocmai in anul in care ANL se pregateste, dupa solicitari repetate, sa ofere un camin rezidentilor din oras, pe strada Independentei.
Blocul
de tip ANL de pe strada Independentei va cuprinde 90 de locuinte
Dupa ani buni in care care au asteptat sa se decida soarta cladirii de linga Facultatea de Medicina, medicii ar putea pierde din nou sansa sa aiba o locuinta pe perioada rezidentiatului. Citiva dintre ei chiar si-au depus cerere la Primarie pentru a primi o astfel de locuinta, dar acum s-ar putea razgindi, daca nu-si mai pot face rezidentiatul la Sibiu. Au aflat ca cu bucurie vestea ca blocul de pe strada Independentei a intrat in calculele Agentiei Nationale pentru Locuinte, care se va ocupa de toate costurile noului proiect. Le-a fost taiat insa elanul de OUG nr. 12 din 30.01.2008, care precizeaza clar ca Centrul Universitar Sibiu nu mai poate organiza rezidentiat. „Este imposibil ca peste 2.000 de medici
rezidenti din toata tara sa ramina doar in cele cinci centre mari. Este bine ca se construieste blocul, deoarece eu sper ca se va rezolva situatia si medicii rezidenti vor ramine la Sibiu", spune, optimist, Ioan Manitiu, directorul ASP Sibiu.
Naveta sau strainatate
In prezent, in Centrul Universitar Sibiu se afla in pregatire postuniversitara 330 de medici rezidenti, in diferite specialitati medicale. Niciunul nu a fost informat inca despre ceea ce se va intimpla de acum incolo. Isi dau fiecare cu parerea. „Cred ca vor sa arondeze centrul de la Sibiu unui centru mai mare, cum este cel de la Tirgu Mures. Pe noi nu ne-a anuntat nimeni. Oricum, mi se pare o aberatie si cred ca rezidentii de la Sibiu vor putea profesa si aici, dar sub indrumarea unui medic din centrele acreditate", spune Traian Fleseru, medic rezident la Ortopedie. In ceea ce priveste constructia blocului pentru rezidenti, acesta saluta decizia si spune ca in prezent chiria pentru un apartament cu doua camere in Sibiu depaseste salariul unui rezident, iar medicii prefera sa plece in strainatate.
Sprijin parlamentar
Nici studentii de la Medicina n-au fost informati despre faptul ca nu se mai poate face rezidentiatul la Sibiu. Atit profesorii, cit si studentii, inca mai spera ca este doar un zvon. Si directorul ASP mai are o speranta ca sa va rezolve problema rezidentiatului. Cu ajutorul parlamentarilor. „Va rog sa ne acordati sprijinul dumneavoastra in efortul de a restabili echilibrul fragil al medicinii si universitarismului sibian. Dupa publicarea in OUG nr. 12 din 30.01.2008 a deciziei ca Centrul Universitar Sibiu sa nu mai faca parte din rindul centrelor universitare de pregatire in rezidentiat. Aceasta inseamna pierderea de catre Facultatea de Medicina din Sibiu a autonomiei de pregatire in rezidentiat, pe care o avea ca si facultate acreditata. Consideram nedreapta aceasta prevedere", se arata intr-o scrisoare deschisa, adresata parlamentarilor.
Se cauta constructor
Zilele trecute a fost postat pe site-ul Ministerulul Sanatatii documentatia de atribuire a contractului de lucrari, proiectare si dotare „la cheie" a Spitalului Judetean de Urgenta Sibiu. Asta insemna ca va incepe licitatia pentru selectia constructorului care va ridica noul spital de urgenta de pe Calea Poplacii. Pe sistemul
electronic de achizitii publice de pe siteul Ministerului Sanatatii se va posta caietul de sarcini, iar la 31 martie se vor deschide ofertele, urmind ca in circa 30 de zile sa se negocieze contractul cu viitorul constructor.
Blocul
de tip ANL de pe strada Independentei va cuprinde 90 de locuinte
Dupa ani buni in care care au asteptat sa se decida soarta cladirii de linga Facultatea de Medicina, medicii ar putea pierde din nou sansa sa aiba o locuinta pe perioada rezidentiatului. Citiva dintre ei chiar si-au depus cerere la Primarie pentru a primi o astfel de locuinta, dar acum s-ar putea razgindi, daca nu-si mai pot face rezidentiatul la Sibiu. Au aflat ca cu bucurie vestea ca blocul de pe strada Independentei a intrat in calculele Agentiei Nationale pentru Locuinte, care se va ocupa de toate costurile noului proiect. Le-a fost taiat insa elanul de OUG nr. 12 din 30.01.2008, care precizeaza clar ca Centrul Universitar Sibiu nu mai poate organiza rezidentiat. „Este imposibil ca peste 2.000 de medici
rezidenti din toata tara sa ramina doar in cele cinci centre mari. Este bine ca se construieste blocul, deoarece eu sper ca se va rezolva situatia si medicii rezidenti vor ramine la Sibiu", spune, optimist, Ioan Manitiu, directorul ASP Sibiu.
Naveta sau strainatate
In prezent, in Centrul Universitar Sibiu se afla in pregatire postuniversitara 330 de medici rezidenti, in diferite specialitati medicale. Niciunul nu a fost informat inca despre ceea ce se va intimpla de acum incolo. Isi dau fiecare cu parerea. „Cred ca vor sa arondeze centrul de la Sibiu unui centru mai mare, cum este cel de la Tirgu Mures. Pe noi nu ne-a anuntat nimeni. Oricum, mi se pare o aberatie si cred ca rezidentii de la Sibiu vor putea profesa si aici, dar sub indrumarea unui medic din centrele acreditate", spune Traian Fleseru, medic rezident la Ortopedie. In ceea ce priveste constructia blocului pentru rezidenti, acesta saluta decizia si spune ca in prezent chiria pentru un apartament cu doua camere in Sibiu depaseste salariul unui rezident, iar medicii prefera sa plece in strainatate.
Sprijin parlamentar
Nici studentii de la Medicina n-au fost informati despre faptul ca nu se mai poate face rezidentiatul la Sibiu. Atit profesorii, cit si studentii, inca mai spera ca este doar un zvon. Si directorul ASP mai are o speranta ca sa va rezolve problema rezidentiatului. Cu ajutorul parlamentarilor. „Va rog sa ne acordati sprijinul dumneavoastra in efortul de a restabili echilibrul fragil al medicinii si universitarismului sibian. Dupa publicarea in OUG nr. 12 din 30.01.2008 a deciziei ca Centrul Universitar Sibiu sa nu mai faca parte din rindul centrelor universitare de pregatire in rezidentiat. Aceasta inseamna pierderea de catre Facultatea de Medicina din Sibiu a autonomiei de pregatire in rezidentiat, pe care o avea ca si facultate acreditata. Consideram nedreapta aceasta prevedere", se arata intr-o scrisoare deschisa, adresata parlamentarilor.
Se cauta constructor
Zilele trecute a fost postat pe site-ul Ministerulul Sanatatii documentatia de atribuire a contractului de lucrari, proiectare si dotare „la cheie" a Spitalului Judetean de Urgenta Sibiu. Asta insemna ca va incepe licitatia pentru selectia constructorului care va ridica noul spital de urgenta de pe Calea Poplacii. Pe sistemul
electronic de achizitii publice de pe siteul Ministerului Sanatatii se va posta caietul de sarcini, iar la 31 martie se vor deschide ofertele, urmind ca in circa 30 de zile sa se negocieze contractul cu viitorul constructor.
Candidatii pentru functia de rector de la UMF fata in fata cu "cancerul" institutiei
"Ziarul de Iasi" i-a intervievat pe competitorii care se vor intrece simbata in cea mai acerba cursa electorala din ultimii zece ani, in legatura cu nepotismul, inflatia de discipline, cercetarea precara si problema pensionabililor.
La Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.Popa" se anunta o competitie fara precedent. Ultima pe lista de alegeri a universitatilor iesene, institutia isi alege simbata rectorul si senatorii, dupa un sistem nou de vot, care face aproape imposibila calcularea sau „aranjarea" dinainte a echipelor manageriale. Astfel, conform noului sistem electoral adoptat de rectorul Cristian Dragomir, intreaga comunitate academica va vota atit rectorul cit si echipa Senatului. Pentru functia suprema si-au anuntat candidaturile nu mai putin de sase universitari: prof.dr. Vasile Astarastoae, prof.dr. Adrian Covic, prof.dr. Luminita Iancu, prof.dr. Mihai Nechifor, prof.dr. Marcel Costuleanu si prof.dr. Vasile Burlui. „Ziarul de Iasi" face o ultima dezbatere inaintea alegerilor asupra a patru probleme importante cu care se confrunta Universitatea de Medicina din Iasi: nepotismul, numarul mare de cadre didactice pensionabile, inflatia de discipline de studii, create pentru a face loc pe posturi cadrelor didactice si nu pentru studenti, si cercetarea stiintifica, al carei nivel este mult sub potentialul institutiei. Cum vor rezolva cei sase candidati toate aceste probleme? Au identificat masuri concrete in programele lor manageriale?
Un sistem
de vot care da peste cap multe planuri
Universitatea de Medicina si Farmacie isi va alege Senatul si rectorul conform unui nou sistem electoral adoptat in premiera de actuala conducere, dupa modelul englez de alegere a presedintelui Colegiului Regal de Chirurgie. Astfel, ca si la alegerile pe facultati, va vota intreaga comunitate academica, atit pentru rector cit si pentru senatori. Toti cei sase candidati vor fi votati, in ordinea preferintelor, pe pozitii (pozitia 1- pentru candidatul favorit si pozitia 6 - pentru cel mai putin agreat).
Tot sub aceeasi forma vor si alesi si membrii Senatului, care vor fi insa impartiti pe unitati electorale, care la rindul lor vor reuni una, doua sau trei sau patru catedre. Fiecare unitate electorala a propus un numar de candidati pentru Senat. Dintre acestia vor fi alesi senatorii, al caror numar este in funtie de marimea facultatii. Fiecare candidat pentru Senat va fi votat insa de toti membrii facultatii din care face parte.
Astfel, desi un anume candidat face parte dintr-o catedra, el va fi votat de toate cadrele didactice din toate catedrele. Ca si rectorul, senatorii vor fi votati pe pozitii, de la candidatul preferat la cel mai putin dorit. Viitorul rector va fi votat de catre Senatul astfel ales. Senatorii vor tine insa cont de optiunea facultatii din care fac parte.
Altfel spus, senatorii vor vota candidatul pentru rector iesit invingator in fiecare facultate ca urmare a votului universal al comunitatii academice. Conform aceluiasi nou regulament intern, echipa manageriala, constituita din prorectori si secretar stiintific, nu va fi insa aleasa in aceeasi zi, ci de-abia dupa ce rectorul primeste confirmarea din partea ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului: „Dupa confirmare, noul rector convoaca Senatul pentru alegerea - prin vot secret - a prorectorilor si cancelarului, conform procedurilor prevazute in Carta Universitatii".
Ce opinii au candidatii la rector despre nepotismele din UMF
Nepotismele, favoritismele si atitudinea nedemocratica a profesorilor reprezinta o problema grava a Universitatii de Medicina, acuzata de studenti, absolventi, dar si de unii profesori. Desi toti candidatii militeaza pentru promovarea calitatii si excelentei in mediul universitar, nici unul nu a identificat clar in programele lor manageriale solutii pentru combaterea acestor practici. Chestionati insa in problema nepotismului, unii candidati si-au precizat pozitia.
Prof.dr. Adrian Covic, directorul spitalului „Parhon", el insusi provenind dintr-o familie de profesori de la UMF si considerat un „beneficiar" al legilor de clan din institutie, crede ca sint necesare masuri impotriva nepotismului, asa cum exista si in Occident. Una ar fi adoptarea unei reglementari care sa interzica rudelor sa isi construiasca intreaga cariera in aceeasi institutie cu apropiatii din familie.
De asemenea, Covic crede ca regulamentul academic „ar trebui sa precizeze in ce conditii se poate angaja cineva in universitatea unde activeaza unul sau mai multi membri ai familiei si, fireste „sa primeze criteriile de excelenta si profesionalism". „Unii ar putea sa aiba o sansa mai mare pentru ca au crescut intr-o familie de renume, dar trebuie sa demonstreze competenta si calitatea lor intr-o competitie si pe criteriile numarului de publicatii, brevete, granturi", explica prof.dr. Adrian Covic.
Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, prof.dr. Vasile Astarastoae, candidat la rector, considera ca pentru a impiedica aceste rele practici, trebuie respectate patru reguli etice: „1. sa nu se dea niciodata examenul de promovare cu rude pina la gradul 4, inclusiv; 2. evaluarile sa fie realizate de cite o comisie autonoma care sa nu fie cunoscuta dinainte sau de o comisie de la o alta universitate, 3. evaluarea reala a studentilor pe parcursul studiilor, inlaturindu-se favoritismele; 4. sa nu fie la aceeasi disciplina mebri ai aceleiasi familii".
Prof.dr. Luminita Iancu, directoarea Institutului de Sanatate
Publica identifica alte solutii pentru combaterea acestui fenomen: „comisii de evaluare din alte orase si/sau comisii din conducerea universitatii si o comisie mixta si pentru functia didactica de sef de lucrari si pentru cea de preparator. Sint impotriva promovarii pe relatii de rudenie insa nu voi dezavantaja copiii de cadre didatice, etichetindu-i automat ca fiind persoane incompetente care si-au cistigat functia pe nedrept", declara Luminita Iancu.
Prof.dr. Marcel Costuleanu mentioneaza in programul sau managerial „intrarea cu adevarat in drepturi a Comisiei de Etica a Senatului Universitatii, in acord cu legislatia interna si europeana", ceea ce ar presupune si reguli anti-nepotism, insa nu precizeaza expres solutii la aceasta problema, care lipseste de altfel, din proiectele manageriale ale tuturor candidatilor la rector de la UMF.
Ce ii asteapta pe pensionabilii din UMF?
O a doua problema la fel de importanta o constituie la UMF numarul foarte mare de cadre didactice la virsta pensionarii sau care au depasit chiar acesta limita, mentinuti inca in activitatea didactica. Nici aceasta nu a fost insa mentionata in programele manageriale ale celor sase cadre didactice aspirante la functia de rector.
Marcel Costuleanu precizeaza in proiectul sau managerial doar nevoia de a promova „excelenta, competitivitatea si transparenta" in ce priveste politica angajarilor si „realizarea unei scheme de perspectiva a carierelor", iar Mihai Nechifor propune „realizarea unei structuri echilibrate a catedrelor pe categorii de virsta".
Intervievat despre problema pensionabililor, profesorul Astarastoae propune ca solutie evaluarea nevoii de cadre didactice pentru specialitatea in care sint incadrati acestia. „Trebuie realizata o evaluare pe profesionalism real si trebuie analizat daca a crescut in jurul lui oameni, daca transmite si celorlalti o parte din eperienta sa. Exista de asemenea posibilitatea ca profesorii sa devina consultanti angrenati in activitati universitare", afirma prof.dr. Vasile Astarastoae.
Profesorul Covic spune ca trebuie respectata legea: „Senatul va decide foarte clar si se va valorifica in toate planurile excelenta. Unii dintre ei sint oameni exceptionali care aduc bani, granturi si faima universitatii. Trebuie respectate criteriile pe baza de performante, dar pot fi folosite si titlurile de profesori cu atributii limitate".
Luminita Iancu propune insa aplicarea unei masuri care pina acum nu s-a aplicat la UMF: „evaluarea profesorilor pe baza unei grile serioase, si nu pe baza grilei de autoevaluare pe care o realizeaza fiecare cadru didactic in parte. Se va tine cont si de autoevaluarea fiecaruia, dar comisia desemnata pentru evaluare trebuie sa verifice fiecare dosar in parte. De asemenea nu trebuie pusi toti pensionarii la un loc. Sint discipline dezavantajate si discipline clinice cu acoperire suta la suta a numarului de ore. Trebuie analizata aceasta situatie", explica Luminita Iancu.
Vor scapa studentii de disciplinele suprapuse si inutile
Rectorul Cristian Dragomir spunea la inceputul campaniei
electorale ca cea mai presanta problema pe care va trebui sa o rezolve viitoare conducere a UMF Iasi este aceea a planurilor de invatamint si disciplinelor. Multe din ele sint suprapuse, infiintate pentru a crea norme profesorilor, inutile pentru formarea studentilor, in dezacord cu planurile de studii de la universitatile europene. Toti cei sase candidati au prevazut in planurile manageriale „restructurarea curriculei" si armonizarea planurilor de studii cu cele europene.
Astarastoae militeaza in programul managerial pentru cresterea rolului si locului disciplinelor umaniste in curricula universitara si pentru curricule diferentiate pe cicluri de studii si pe orientarea profesionala a beneficiarilor. Chestionat insa de problema numarului multiplicat al diciplinelor din nevoia de a creste numarul de posturi pentru cadrele didactice si nu pentru studenti, Astarastoae propune „reunirea disciplinelor in catedre mari care sa-si stabileasca curricula". El ii linisteste insa pe electorii de simbata, asigurindu-i ca nu vor fi concediati: „Cadrele didactice ramin insa in continuare pe post, daca sint performante. Toate marile universitati sint cotate si in functie de numarul de profesori", afirma prof.dr. Vasile Astarastoaie.
Profesorul Covic propune mai intii o analiza a platformei curriculare, pentru definirea unor standarde calitative: „Putem produce medici
care sa aiba un bagaj de cunostinte generale, medici pentru inalta specialitate sau medici pentru export. Sint insa discipline dublate sau triplate care pot fi unite, de exemplu genetica, sau zone care nu isi doresc unirea, dar sint viabile, spre exemplu medicina interna si semiologia de la Facultatea de Medicina Dentara si nu numai", explica Covic.
Luminita Iancu sustine simplificarea curriculei prin inlaturarea suprapunerilor tematice intre discipline/ catedre prin redefinirea acestora. „De exemplu, in loc de trei discipline separate de Microbiologie sa fie o singura catedra cu aceasta denumire. Numarul de cadre didactice va ramine insa acelasi. Este o solutie care va putea fi luata numai dupa consultarea insa consiliilor profesorale si senatului, eu nu tin neaparat", explica Luminita Iancu, care crede ca si departamentele trebuie reorganizate.
Marcel Costuleanu propune in acest scop dezvoltarea unor programe individualizate de pregatire si perfectionare profesionala, in raport cu treptele de specializare (de la student la doctorand) pe fiecare disciplina in parte, realizarea unor oferte de „pachete de servicii
educationale" si cresterea raportului discipline optionale/obligatorii, in acord cu dezvoltarea flexibilitatii programelor de invatamint.
Vasile Burlui identifica aceleasi aspecte ca si Marcel Costuleanu si adauga introducerea unor discipline noi, moderne, regasite in programele altor facultati europene, evaluarea periodica a structurii programelor analitice si deschiderea studentilor catre domenii de supraspecializare. Mihai Nichifor vorbeste doar de cresterea sanselor studentilor de a-si alege disciplinele de studiu.
La Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.Popa" se anunta o competitie fara precedent. Ultima pe lista de alegeri a universitatilor iesene, institutia isi alege simbata rectorul si senatorii, dupa un sistem nou de vot, care face aproape imposibila calcularea sau „aranjarea" dinainte a echipelor manageriale. Astfel, conform noului sistem electoral adoptat de rectorul Cristian Dragomir, intreaga comunitate academica va vota atit rectorul cit si echipa Senatului. Pentru functia suprema si-au anuntat candidaturile nu mai putin de sase universitari: prof.dr. Vasile Astarastoae, prof.dr. Adrian Covic, prof.dr. Luminita Iancu, prof.dr. Mihai Nechifor, prof.dr. Marcel Costuleanu si prof.dr. Vasile Burlui. „Ziarul de Iasi" face o ultima dezbatere inaintea alegerilor asupra a patru probleme importante cu care se confrunta Universitatea de Medicina din Iasi: nepotismul, numarul mare de cadre didactice pensionabile, inflatia de discipline de studii, create pentru a face loc pe posturi cadrelor didactice si nu pentru studenti, si cercetarea stiintifica, al carei nivel este mult sub potentialul institutiei. Cum vor rezolva cei sase candidati toate aceste probleme? Au identificat masuri concrete in programele lor manageriale?
Un sistem
de vot care da peste cap multe planuri
Universitatea de Medicina si Farmacie isi va alege Senatul si rectorul conform unui nou sistem electoral adoptat in premiera de actuala conducere, dupa modelul englez de alegere a presedintelui Colegiului Regal de Chirurgie. Astfel, ca si la alegerile pe facultati, va vota intreaga comunitate academica, atit pentru rector cit si pentru senatori. Toti cei sase candidati vor fi votati, in ordinea preferintelor, pe pozitii (pozitia 1- pentru candidatul favorit si pozitia 6 - pentru cel mai putin agreat).
Tot sub aceeasi forma vor si alesi si membrii Senatului, care vor fi insa impartiti pe unitati electorale, care la rindul lor vor reuni una, doua sau trei sau patru catedre. Fiecare unitate electorala a propus un numar de candidati pentru Senat. Dintre acestia vor fi alesi senatorii, al caror numar este in funtie de marimea facultatii. Fiecare candidat pentru Senat va fi votat insa de toti membrii facultatii din care face parte.
Astfel, desi un anume candidat face parte dintr-o catedra, el va fi votat de toate cadrele didactice din toate catedrele. Ca si rectorul, senatorii vor fi votati pe pozitii, de la candidatul preferat la cel mai putin dorit. Viitorul rector va fi votat de catre Senatul astfel ales. Senatorii vor tine insa cont de optiunea facultatii din care fac parte.
Altfel spus, senatorii vor vota candidatul pentru rector iesit invingator in fiecare facultate ca urmare a votului universal al comunitatii academice. Conform aceluiasi nou regulament intern, echipa manageriala, constituita din prorectori si secretar stiintific, nu va fi insa aleasa in aceeasi zi, ci de-abia dupa ce rectorul primeste confirmarea din partea ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului: „Dupa confirmare, noul rector convoaca Senatul pentru alegerea - prin vot secret - a prorectorilor si cancelarului, conform procedurilor prevazute in Carta Universitatii".
Ce opinii au candidatii la rector despre nepotismele din UMF
Nepotismele, favoritismele si atitudinea nedemocratica a profesorilor reprezinta o problema grava a Universitatii de Medicina, acuzata de studenti, absolventi, dar si de unii profesori. Desi toti candidatii militeaza pentru promovarea calitatii si excelentei in mediul universitar, nici unul nu a identificat clar in programele lor manageriale solutii pentru combaterea acestor practici. Chestionati insa in problema nepotismului, unii candidati si-au precizat pozitia.
Prof.dr. Adrian Covic, directorul spitalului „Parhon", el insusi provenind dintr-o familie de profesori de la UMF si considerat un „beneficiar" al legilor de clan din institutie, crede ca sint necesare masuri impotriva nepotismului, asa cum exista si in Occident. Una ar fi adoptarea unei reglementari care sa interzica rudelor sa isi construiasca intreaga cariera in aceeasi institutie cu apropiatii din familie.
De asemenea, Covic crede ca regulamentul academic „ar trebui sa precizeze in ce conditii se poate angaja cineva in universitatea unde activeaza unul sau mai multi membri ai familiei si, fireste „sa primeze criteriile de excelenta si profesionalism". „Unii ar putea sa aiba o sansa mai mare pentru ca au crescut intr-o familie de renume, dar trebuie sa demonstreze competenta si calitatea lor intr-o competitie si pe criteriile numarului de publicatii, brevete, granturi", explica prof.dr. Adrian Covic.
Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, prof.dr. Vasile Astarastoae, candidat la rector, considera ca pentru a impiedica aceste rele practici, trebuie respectate patru reguli etice: „1. sa nu se dea niciodata examenul de promovare cu rude pina la gradul 4, inclusiv; 2. evaluarile sa fie realizate de cite o comisie autonoma care sa nu fie cunoscuta dinainte sau de o comisie de la o alta universitate, 3. evaluarea reala a studentilor pe parcursul studiilor, inlaturindu-se favoritismele; 4. sa nu fie la aceeasi disciplina mebri ai aceleiasi familii".
Prof.dr. Luminita Iancu, directoarea Institutului de Sanatate
Publica identifica alte solutii pentru combaterea acestui fenomen: „comisii de evaluare din alte orase si/sau comisii din conducerea universitatii si o comisie mixta si pentru functia didactica de sef de lucrari si pentru cea de preparator. Sint impotriva promovarii pe relatii de rudenie insa nu voi dezavantaja copiii de cadre didatice, etichetindu-i automat ca fiind persoane incompetente care si-au cistigat functia pe nedrept", declara Luminita Iancu.
Prof.dr. Marcel Costuleanu mentioneaza in programul sau managerial „intrarea cu adevarat in drepturi a Comisiei de Etica a Senatului Universitatii, in acord cu legislatia interna si europeana", ceea ce ar presupune si reguli anti-nepotism, insa nu precizeaza expres solutii la aceasta problema, care lipseste de altfel, din proiectele manageriale ale tuturor candidatilor la rector de la UMF.
Ce ii asteapta pe pensionabilii din UMF?
O a doua problema la fel de importanta o constituie la UMF numarul foarte mare de cadre didactice la virsta pensionarii sau care au depasit chiar acesta limita, mentinuti inca in activitatea didactica. Nici aceasta nu a fost insa mentionata in programele manageriale ale celor sase cadre didactice aspirante la functia de rector.
Marcel Costuleanu precizeaza in proiectul sau managerial doar nevoia de a promova „excelenta, competitivitatea si transparenta" in ce priveste politica angajarilor si „realizarea unei scheme de perspectiva a carierelor", iar Mihai Nechifor propune „realizarea unei structuri echilibrate a catedrelor pe categorii de virsta".
Intervievat despre problema pensionabililor, profesorul Astarastoae propune ca solutie evaluarea nevoii de cadre didactice pentru specialitatea in care sint incadrati acestia. „Trebuie realizata o evaluare pe profesionalism real si trebuie analizat daca a crescut in jurul lui oameni, daca transmite si celorlalti o parte din eperienta sa. Exista de asemenea posibilitatea ca profesorii sa devina consultanti angrenati in activitati universitare", afirma prof.dr. Vasile Astarastoae.
Profesorul Covic spune ca trebuie respectata legea: „Senatul va decide foarte clar si se va valorifica in toate planurile excelenta. Unii dintre ei sint oameni exceptionali care aduc bani, granturi si faima universitatii. Trebuie respectate criteriile pe baza de performante, dar pot fi folosite si titlurile de profesori cu atributii limitate".
Luminita Iancu propune insa aplicarea unei masuri care pina acum nu s-a aplicat la UMF: „evaluarea profesorilor pe baza unei grile serioase, si nu pe baza grilei de autoevaluare pe care o realizeaza fiecare cadru didactic in parte. Se va tine cont si de autoevaluarea fiecaruia, dar comisia desemnata pentru evaluare trebuie sa verifice fiecare dosar in parte. De asemenea nu trebuie pusi toti pensionarii la un loc. Sint discipline dezavantajate si discipline clinice cu acoperire suta la suta a numarului de ore. Trebuie analizata aceasta situatie", explica Luminita Iancu.
Vor scapa studentii de disciplinele suprapuse si inutile
Rectorul Cristian Dragomir spunea la inceputul campaniei
electorale ca cea mai presanta problema pe care va trebui sa o rezolve viitoare conducere a UMF Iasi este aceea a planurilor de invatamint si disciplinelor. Multe din ele sint suprapuse, infiintate pentru a crea norme profesorilor, inutile pentru formarea studentilor, in dezacord cu planurile de studii de la universitatile europene. Toti cei sase candidati au prevazut in planurile manageriale „restructurarea curriculei" si armonizarea planurilor de studii cu cele europene.
Astarastoae militeaza in programul managerial pentru cresterea rolului si locului disciplinelor umaniste in curricula universitara si pentru curricule diferentiate pe cicluri de studii si pe orientarea profesionala a beneficiarilor. Chestionat insa de problema numarului multiplicat al diciplinelor din nevoia de a creste numarul de posturi pentru cadrele didactice si nu pentru studenti, Astarastoae propune „reunirea disciplinelor in catedre mari care sa-si stabileasca curricula". El ii linisteste insa pe electorii de simbata, asigurindu-i ca nu vor fi concediati: „Cadrele didactice ramin insa in continuare pe post, daca sint performante. Toate marile universitati sint cotate si in functie de numarul de profesori", afirma prof.dr. Vasile Astarastoaie.
Profesorul Covic propune mai intii o analiza a platformei curriculare, pentru definirea unor standarde calitative: „Putem produce medici
care sa aiba un bagaj de cunostinte generale, medici pentru inalta specialitate sau medici pentru export. Sint insa discipline dublate sau triplate care pot fi unite, de exemplu genetica, sau zone care nu isi doresc unirea, dar sint viabile, spre exemplu medicina interna si semiologia de la Facultatea de Medicina Dentara si nu numai", explica Covic.
Luminita Iancu sustine simplificarea curriculei prin inlaturarea suprapunerilor tematice intre discipline/ catedre prin redefinirea acestora. „De exemplu, in loc de trei discipline separate de Microbiologie sa fie o singura catedra cu aceasta denumire. Numarul de cadre didactice va ramine insa acelasi. Este o solutie care va putea fi luata numai dupa consultarea insa consiliilor profesorale si senatului, eu nu tin neaparat", explica Luminita Iancu, care crede ca si departamentele trebuie reorganizate.
Marcel Costuleanu propune in acest scop dezvoltarea unor programe individualizate de pregatire si perfectionare profesionala, in raport cu treptele de specializare (de la student la doctorand) pe fiecare disciplina in parte, realizarea unor oferte de „pachete de servicii
educationale" si cresterea raportului discipline optionale/obligatorii, in acord cu dezvoltarea flexibilitatii programelor de invatamint.
Vasile Burlui identifica aceleasi aspecte ca si Marcel Costuleanu si adauga introducerea unor discipline noi, moderne, regasite in programele altor facultati europene, evaluarea periodica a structurii programelor analitice si deschiderea studentilor catre domenii de supraspecializare. Mihai Nichifor vorbeste doar de cresterea sanselor studentilor de a-si alege disciplinele de studiu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
