"Eu si Vladimir Putin am pierdut demult interesul de a obtine ceva pentru noi personal cu orice pret"

Interviu acordat de presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, publicatiei ruse „Kommersant”

Rusia este dispusa sa garanteze reintregirea teritoriala a Republicii Moldova, in schimbul renuntarii acesteia la ideea de aderare la NATO. Documentele respective ar putea fi semnate in timpul apropiat. Intr-un interviu acordat publicatiei „Kommersant”, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a dezvaluit cum intentioneaza Moscova si Chisinaul sa realizeze in Transnistria un scenariu „antiKosovo”. Vladimir Voronin a lasat sa se inteleaga, in plus, ca tara sa ar putea iesi din GUAM.

- In ultimul timp, Dvs. chiar radiati de optimism in legatura cu perspectiva solutionarii conflictului transnistrean. Daca e sa ascultam ce spuneti Dvs., ar putea parea ca Moldova se va reunifica daca nu azi, miine. Deja a inceput numaratoarea inversa?

- Nu poate fi solutionata nici o problema, daca persoana care genereaza ideea solutionarii problemei nu crede in succesul acesteia si nu este optimist. De aceea, in toti acesti ani, chiar si dupa dificilul an 2003, nu as fi incetat sa fiu optimist si nu as fi incetat sa consider ca, asa sau altfel, vom solutiona aceasta problema. Cat priveste „cronometrarea”, cred ca acum putem afirma ca numaratoarea inversa a inceput si in curind va sosi ziua in care vom solutiona definitiv aceasta problema. Relatiile care s-au instaurat astazi intre noi si Rusia constituie temelia principala pentru ca eu sa-mi exprim optimismul pe care deja este cu neputinta sa-l mai ascund.

- Anterior, Dvs. vorbeati adesea despre niste forte tainice, obscure din Rusia, care impiedicau reunificarea tarii Dumneavoastra. Ce fel de forte sint acestea si unde sint ele acum?

- Le-a inghitit ziua. Dupa cea mai intunecoasa noapte, intotdeauna vine ziua si iese soarele. Iar duhurile necurate, precum se stie, se tem de lumina. Daca e sa vorbim serios, doi factori au jucat aici rolul principal. In primul rind, implementarea controlului comun pe segmentul transnistrean al granitei dintre Moldova si Ucraina si aparitia Misiunii UE acolo. Al doilea factor si, poate, cel mai important, este inregistrarea agentilor economici din Transnistria la structurile de stat oficiale ale Moldovei. Adica acordarea catre acestia a statutului de agent economic legal, ci nu de reprezentant al unui teritoriu separatist nerecunoscut.

- Adica au fost intrerupte fluxurile banesti subterane?

- Acum, in Transnistria nu exista acest interes subteran. Daca e sa luam calendarul si sa ne uitam cum s-au comportat autoritatile transnistrene in perioada cind au fost instituite noi reguli la granita, acest lucru se observa deosebit de bine. Cit timp nu exista un control, totul era linistit. Insa de indata ce acesta a fost instituit, s-a ridicat un tambalau despre blocada economica impotriva regiunii. Pentru a intelege ca nu e asa, este suficient sa comparam indicatorii ce tin de relatiile economice externe ale Transnistriei in 2007, dupa ce s-au inregistrat la noi 90% din intreprinderile din regiune orientate spre export, cu anul 2005, pe care transnistrenii il considera cea mai favorabila perioada. Se vede clar acolo ca exportul din stinga Nistrului a sporit cu 19%. Prin urmare, problema nu rezida in asa-numita blocada. Ci in faptul ca noi am inchis canalele care nu erau tinute in evidenta de statistica oficiala si care aduceau venituri fabuloase, uluitoare, pe care autoritatile transnistrene le imparteau cu fortele despre care am vorbit mai sus.

- Dvs. afirmati ca nu purtati negocieri secrete cu Moscova si nu discutati planuri secrete de reglementare a conflictului. Dar va asigur ca nimeni nu pricepe bine cum anume poate fi solutionata problema Transnistriei.

- Adevarat va spun ca nu exista negocieri secrete. Iar problema va fi solutionata doar in baza Legii privind statutul Transnistriei, elaborata in 2005. Atunci, noi am adoptat Legea cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului (Transnistria). Totodata, Parlamentul a votat-o in unanimitate. A fost un lucru surprinzator, deoarece intreaga opozitie fara exceptie a votat aceasta lege. In baza Legii cu privire la prevederile de baza, a fost elaborat proiectul de lege privind statutul ca atare, in care totul este stipulat: ce drepturi, ce obligatii, ce forma de guvernare se va institui in Transnistria dupa reunificarea Moldovei intr-un singur stat, asa cum a fost. Ca o continuare a acestei legi, a fost adoptat mecanismul de garantii al faptului ca cele doua parti – Chisinaul si Tiraspolul – se obliga se respecte si aceasta lege, si „foaia de parcurs” pentru acest mecanism. Adica exista un grafic: cind si ce fel de masuri urmeaza sa fie realizate. Acolo scrie: cind va avea loc unificarea sistemelor monetare, instaurarea organelor vamale unice pe intregul perimetru al Republicii Moldova si multe alte lucruri.

Iata cele trei documente
de baza pe care noi le introducem in pachetul pentru reglementare. In ultima vreme, a aparut necesitatea de a adopta si declaratia privind recunoasterea neutralitatii permanente a Republicii Moldova. Potrivit Constitutiei, tara noastra si asa este neutra. Insa acum e de dorit ca acest statut sa fie fixat si intr-o declaratie precum ca toata lumea recunoaste neutralitatea noastra. Acest document
trebuie sa-l semneze toate partile care participa la procesul de negocieri in formatul „5+2”, cu exceptia Tiraspolului. Adica R. Moldova, ca stat suveran, precum si Rusia, Ucraina, SUA, UE si OSCE.

- Aceasta declaratie este gata deja?

- Noi pregatim proiectul de declaratie.

- Rusiei ar trebui sa-i placa acest lucru. Moscova a lasat sa se inteleaga, in repetate rinduri, ca ea este interesata de neutralitatea Moldovei. Dar ce spun in acest sens SUA si UE?

- In general, fiecare tara decide de sine statator daca doreste sa fie neutra sau nu. Acestea sint treburile noastre interne, este vorba aici de suveranitatea statului. Noi nu cerem acordul lor, ci revendicam recunoasterea internationala a statutului de tara neutra.

- Da, dar ele vor trebui sa-si puna semnatura sub declaratie.

- Da. Insa eu nu vad ce le-ar impiedica sa faca acest lucru. Daca vreun stat sau vreo structura din cele pomenite are indoieli ca cu o astfel de formula R. Moldova ar putea avea probleme in planul integrarii europene in viitor, o spunem ferm ca nu este asa. Nimeni nu pune problema ca integrarea europeana trebuie sa treaca neaparat prin NATO. Noi cooperam cu Alianta in cadrul unor programe care nu prevad aderarea la aceasta structura.

- Inseamna ca declaratia este cel de-al patrulea document in pachet?

- Da. Noi propunem anume abordarea in pachet. Mai mult decit atit, toate aceste documente, cu exceptia textului declaratiei, care este inca in curs de elaborare, sint gata deja. La ultima intrevedere cu Vladimir Putin, inainte de Summitul CSI, noi am discutat chestiunea precum ca e timpul sa incepem negocierile in formatul “5+2” cu o singura chestiune: examinarea acestui pachet. Ba mai mult, la propunerea noastra, aceste negocieri ar trebui sa treaca la un regim de activitate in sesiuni, dar nu asa - ne-am intilnit, am vizitat niste obiective turistice si ne-am despartit. Reprezentantii partilor ar trebui sa se aseze la masa de negocieri si sa lucreze atit cit este nevoie, pentru a analiza intregul pachet.

- Exista sanse ca o astfel de cursa a negocierilor se va incheia cu solutionarea definitiva a conflictului?

- Exista sanse ca partenerii de negocieri vor cadea de acord ca aceste documente contin nu numai mecanismul de reglementare, dar si mecanismul de functionare a Transnistriei in componenta Moldovei in calitate de republica autonoma.

- Sa presupunem ca ei vor ajunge la o astfel de concluzie. Ce va urma?

- Daca acest lucru se va intimpla, ne vom reuni la nivel de sefi de stat si vom semna impreuna aceste documente. Iar apoi va incepe realizarea „foii de parcurs”. Daca vom solutiona problema transnistreana pina la alegerile parlamentare din 2009, va fi foarte bine. In acest caz, vor ajunge in Parlament si deputati din Transnistria, si acesta va tine astfel seama de interesele intregii tari. As dori foarte mult ca in noul Parlament al Moldovei sa ajunga si transnistreni.

- Dar Dvs. sinteti gata sa va asezati la aceeasi masa cu liderul Transnistriei, Igor Smirnov, si sa-i stringeti mina, dupa toate cite au fost intre dumneavoastra?

- Daca se va pune in joc problema reunificarii tarii in conformitate cu normele internationale, ma voi aseza la aceeasi masa cu oricine doriti. Ambitiile mele personale nu trebuie sa precumpaneasca fata de interesele nationale si ele nu vor precumpani. Eu voi purta negocieri si voi semna documentele respective. Dar aceasta va trebui sa fie decizia definitiva. Eu nu mai pot taragana ceea ce s-a taraganat pina acum.

- Legea privind statutul Transnistriei, adoptata in 2005, a fost criticata si de Moscova, si de Tiraspol. Liderii acestora au declarat ca legea a fost adoptata fara a se tine seama de opinia Transnistriei. Acum nu mai exista pretentii?

- Acest proiect de lege trebuie citit atent, pur si simplu. Acolo, Transnistriei i se acorda atitea imputerniciri si drepturi, cite nu au multe republici avansate din componenta Federatiei Ruse si din alte state federative.

- Si cum se va numi Transnistria in lege?

- Autonomie cu largi imputerniciri de republica.

- Conform acestui model, Moldova va deveni federatie?

- Nu, ea va ramine un stat unitar cu doua formatiuni autonome – Gagauzia si Transnistria. Transnistriei ii vor ramine: stema, steagul, limbile de stat pe care le considera necesare. Desigur, limba moldoveneasca va fi limba de stat, in baza Constitutiei, dar toate celelalte limbi pot functiona pe teritoriul regiunii, ca si pina acum. Apropo, potrivit legislatiei noastre, limba rusa are in Moldova statut de limba de comunicare interetnica. Transnistrenii vor ca la ei sa mai fie si ucraineana. Poftim, de ce nu!

- Dupa frecventele vizite la Chisinau ale lui Iuri Zubakov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate
al Federatiei Ruse, se crea impresia ca negocierile se poarta exclusiv in formatul Voronin-Zubakov. Dar cum participa la acest proces SUA si UE?

- Misiunea lui Iuri Zubakov este cu mult mai larga decit problema Transnistriei ca atare. Pentru a ne ocupa serios de solutionarea acestei probleme, mai intii a trebuit sa iesim din impasul in care am ajuns dupa 2003, cind nu am semnat documentul ce a fost denumit „memorandumul Kozak”. Nu a fost simplu acest lucru, dar am reusit, datorita misiunii lui Iuri Zubakov si personal lui Vladimir Putin. Numai Vladimir Putin putea sa treaca peste ceea ce a fost atunci. Meritul lui Zubakov rezida in faptul ca noi avem acum un pachet de documente si ne-am apropiat de solutionarea problemei. Dar nu trebuie sa punem punct aici. Daca am fi avut consultari numai cu Zubakov, ne-am fi aflat intr-o zona a secretomaniei si am fi fost suspectati de purtarea negocierilor pe la spatele celorlalti participanti la proces. Noi insa ii informam pe partenerii nostri despre toate chestiunile pe care dorim sa le rezolvam impreuna cu Rusia. Cind presa occidentala scria ca, chipurile, totul e invaluit in taina, eu personal ii convocam la presedintie pe ambasadorii tarilor UE si ii informat in detaliu despre ce rezolvam si asupra caror lucruri convenim. Aceste teme au fost discutate si cu reprezentantii Departamentului de Stat al SUA. Bineinteles, exista o mica doza de confidentialitate. Dar in curind aceasta nu isi va mai avea nici un rost. Nu vom mai avea din ce face secret.

- Pachetul a fost elaborat doar de catre partea moldoveneasca?

- Proiectul de lege cu privire la principiile de baza ale statutului Transnistriei in componenta Moldovei si legea ulterioara privind statutul constituie un rod nu al unei inventii de moment, ci al negocierilor care au avut loc in toti cei 16 ani de cind exista conflictul. Am luat in consideratie tot ce a propus cindva Transnistria. Aceasta reprezinta o suma a tot ce s-a schitat. Noi nu pur si simplu ne-am asezat si am conturat totul asa cum dorim.

- Inseamna ca este vorba nu despre o reanimare a unui oarecare „memorandum Kozak-2”. El a decedat si a fost inmormintat?

- Am luat din el in proiectul viitoarei legi privind statutul numeroase elemente si pozitii. Exista doar pricncipii generale, care deja au fost inventate de foarte multa vreme.

- Cind si unde se va reuni formatul „5+2”? Deja au fost numite Helsinki si Sankt-Petersburg.

- Cind m-am intilnit cu Vladimir Putin i-am spus ca in calitate de loc al desfasurarii sint discutate Helsinki si Sankt-Petersburg. El mi-a raspuns ca acesta nu este un lucru principial.

- El nu a facut lobbysm pentru orasul sau natal?

- Nu aceasta este problema. In functiile noastre demult am pierdut gustul pentru propriile dorinte. Putin priveste la aceste sarcini mai larg. Pe el il intereseaza faptul cum sa solutionam problema. Iar unde se va intimpla acest lucru este ceva secundar.

- Ce va fi cu legea care interzice privatizarea in Transnistria fara acordul Chisinaului si cu recunoasterea drepturilor businessmenilor rusi, care au achizitionat acolo patrimoniu? Veti abroga aceasta lege?

- Daca acest patrimoniu a fost privatizat legal, fie chiar conform legilor transnistrene, nu vor exista probleme. Daca insa s-a incalcat legea, vor urma controale, desi vor controla, bineinteles, organele respective din Transnistria.

- Legea ca atare va fi totusi abrogata?

- Ea deja a fost abrogata. Nu-i vom impune pe actualii proprietari sa reprivatizeze obiectivele si nu le vom nationaliza. La noi in Moldova in prezent sint privatizate peste 90% din patrimoniu. La noi se desfasoara o intensa privatizare suplimentara a cotelor statului in unele intreprinderi. Sa nu creada nimeni ca vom lua inapoi totul.

- Dar cum se va proceda dupa reglementare cu pacificatorii rusi? Pentru Dvs. aceasta este o problema?

- Aici revenim din nou la neutralitate, potrivit careia se exclude pe deplin prezenta pe teritoriul nostru a oricaror trupe. Sarcinile pacificatoare au fost indeplinite constiincios inca acum citiva ani. Iata de ce astazi punem problema unor forte de garantare civile. Admitem prezenta unor observatori civili, insa nu a pacificatorilor militari. Caci, oricum, exista inca doua armate – moldoveneasca si transnistreana. Trebuie sa aiba loc procesele de reabilitare. Desi in perspectiva vad Moldova nu numai neutra, ci si demilitarizata.

- O asemenea pozitie este inteleasa la Moscova?

- Sincer vorbind, da. Problema este pusa astfel: daca pleaca, apoi pleaca toti. Si nu astfel, cineva a plecat, iar cineva a ocupat locul sau. Nu dorim sa schimbam actualii pacificatori pe oricare altii. Noi afirmam ca statutul de neutralitate trebuie respectat cu sfintenie si nu trebuie sa se afle pe teritoriul nostru militari straini. Aceasta este o pozitie corecta, si noi o vom apara.

- Colegii Dvs. din Occident inteleg acest lucru?

- Nu consider ca prezentam un interes atit de mare pentru cineva pe plan strategic.

- Apropo de strategie. Moldova, spre deosebire de asemenea tari GUAM cum sint Georgia si Ucraina, nu intentioneaza sa adere la NATO. Are oare rost de a ramine in componenta acestui grup al Celor patru, pe care Moscova il considera antirus?

- Cind s-a creat GUAM, el si-a propus alte scopuri. S-a vorbit despre constructia conductei de petrol Odessa – Brody. Insa, cind am privit pe harta itinerarului acestei conducte, am vazut ca Moldova este ocolita de ea foarte departe. Iar anul trecut in genere a inceput ceva straniu. A inceput a se vorbi despre crearea unor forte pacificatoare proprii. Am intrebat pentru ce. Mi s-a spus: Noi toti, chipurile, avem conflicte. Si ce daca? Doar dispunem de forte pacificatoare recunoscute international – la ce bun sa mai cream altele? Le-am spus: terminati cu aceste jocuri. Slava Domnului, deciziile in cadrul GUAM se iau prin consens, si cind noi am renuntat sa semnam documentul, ca rezultat aceasta idee a esuat.

- Moldova poate urma exemplul Uzbekistanului si parasi GUAM?

- Asemenea decizii le ia Parlamentul. In genere insa, de pe urma prezentei in orice organizatie
trebuie sa fie un folos. Daca el nu exista, nu exista nici interes. Iar daca nu exista interes, prezenta devine impovaratoare. Cu GUAM-ul nostru perspectiva este nebuloasa. Daca nu va exista un interes economic, nu avem nevoie sa ne aflam in cadrul lui in calitate de contrapondere fata de cineva.

- Nu va ingrijoreaza faptul ca in cazul acceptarii Ucrainei in NATO Moldova se va pomeni strinsa intre tarile Aliantei Nord-Atlantice, caci Romania este deja membru al NATO?

- Ce-i de facut in asemenea caz? Geografia nu poate fi schimbata. Vom fi iata un asemenea tampon cu statut neutru.

- In cazul in care Transnistria se va reunifica totusi cu Moldova, ce va fi cu datoria pentru gaze
acumulata de Tiraspol fata de „Gazprom”, care a depasit 1,5 miliarde dolari SUA.

- Ne va ramine ca mostenire. Iar in continuare o vom solutiona. Cunoastem cine este vinovat de aceasta situatie, caci populatia a achitat consumul de gaze, insa platile nu au fost transferate „Gazprom”-ului. Insa de la aceasta cunoastere bani nu vor aparea. Vom solutiona problema impreuna cu Rusia si UE. Posibil, si Rusia ne va ajuta de dragul procesului de reunificare, in care ei ii revine rolul decisiv.