oliţia Română avetizează cetăţenii cu privire la persoanele care, deghizate în colindători, pot fura din locuinţe, prin îndemnul "Aveţi grijă la "colindători"!", după cum arată un comunicat de la Biroul
de Presă al Inspectoratului General al Poliţiei (IGPR), remis către Antena3.ro
În preajma Sărbătorilor de Iarnă, răufăcătorii pot profita de buna-credinţă a cetăţenilor şi, deghizaţi în colindători, pot fura din locuinţele ale căror uşi sunt deschise sau din locuinţele pe care le găsesc descuiate.
Pentru a preveni aceste incidente, Poliţia Română îi sfătuieşte pe cetăţeni că acorde atenţie maximă persoanelor care sună la uşă sau pe care le invită în casă
, precum şi să-şi obişnuiască copiii
să nu deschidă uşa nimănui în lipsa părinţilor, pentru a nu trăda faptul că sunt singuri în casă. Poliţia mai avertizează să "nu lăsaţi cheile apartamentului sub preş sau în cutia
de scrisori', dar nici ‚la plecarea de acasă, să nu lăsaţi în uşă bilete care să dezvăluie acest lucru".
De asemenea, "împreună cu vecinii, stabiliţi un sistem de supraveghere atunci când lipsiţi de acasă, în mod special în noaptea de Revelion" şi "asiguraţi-vă uşa locuinţei cu încuietori sigure". Poliţia Română mai sfătuieşte cetăţenii să-şi monteze sisteme de asigurare
la uşile de acces în bloc.
marți, 21 iulie 2009
2008, cel mai lung an din 1992 incoace
icultatile determinate de criza economica fac ca anul 2008 sa para ca nu se mai sfarseste odata. Acum, comisia internationala responsabila cu standardele cronologiei a anuntat ca va mai adauga supliciului inca ...o secunda. Astfel, pe 31 decembrie 2008, la ora 23:59:59 ora meridianului Greenwhich (cand in Romania va fi deja 1 ianuarie 2009, ora 1:59:59.) ceasul
se va da inapoi cu o secunda. Va rezulta astfel cel mai lung an din 1992 incoace, pentru ca dincolo de secunda suplimentara, 2008 a fost si un an bisect, relateaza AP.
Odata cu economia
, si Pamantul incetineste, determinand Serviciul International de Rotatie a Pamantului sa adauge cate o secunda pentru a se pastra sincronicitatea cu rotatia tot mai lenta a Terrei. De acuratetea ceasurilor depind atat comertul mondial, cat si tehnologia digitala, a explicat luni Geoff Chester, purtator de cuvant al Observatorului Naval american din Washington, responsabil de o treime din ceasurile atomice de pe Pamant. Lumea a inceput sa adauge secunde din 1972, uneori chiar de doua ori pe an, aminteste AP. Totusi, acest an va fi cel mai lung din 1992 incoace, pentru ca dincolo de secunda in plus
, a fost si un an bisect, la care s-a adaugat prin urmare si o intreaga zi suplimentara - cea de 29 februarie. Cei mai multi furnizori de servicii
de telefonie mobila precum si sistemele informatice de operare verifica ceasurile atomice si corecteaza in mod automat ora, astfel incat clientii acestora nu trebuie sa faca nimic pentru a fi "in pas cu vremea". Acest sistem nu functioneaza insa si in cazul ceasurilor mecanice, care trebuie ajustate manual.
se va da inapoi cu o secunda. Va rezulta astfel cel mai lung an din 1992 incoace, pentru ca dincolo de secunda suplimentara, 2008 a fost si un an bisect, relateaza AP.
Odata cu economia
, si Pamantul incetineste, determinand Serviciul International de Rotatie a Pamantului sa adauge cate o secunda pentru a se pastra sincronicitatea cu rotatia tot mai lenta a Terrei. De acuratetea ceasurilor depind atat comertul mondial, cat si tehnologia digitala, a explicat luni Geoff Chester, purtator de cuvant al Observatorului Naval american din Washington, responsabil de o treime din ceasurile atomice de pe Pamant. Lumea a inceput sa adauge secunde din 1972, uneori chiar de doua ori pe an, aminteste AP. Totusi, acest an va fi cel mai lung din 1992 incoace, pentru ca dincolo de secunda in plus
, a fost si un an bisect, la care s-a adaugat prin urmare si o intreaga zi suplimentara - cea de 29 februarie. Cei mai multi furnizori de servicii
de telefonie mobila precum si sistemele informatice de operare verifica ceasurile atomice si corecteaza in mod automat ora, astfel incat clientii acestora nu trebuie sa faca nimic pentru a fi "in pas cu vremea". Acest sistem nu functioneaza insa si in cazul ceasurilor mecanice, care trebuie ajustate manual.
Infotrafic. O femeie de 62 de ani a murit după ce a traversat printr-un loc nepermis
Trei tineri din Râşnov au fost internaţi în spital, luni seară, după ce maşina în care se aflau a fost izbită de un alt autoturism, într-o intersecţie din oraş. Şoferul nu a acordat prioritate şi nici nu a mai apucat să frâneze pentru că avea viteză prea mare. Lovitura a fost atât de puternică, încât maşinile au fost aruncate câteva zeci de metri mai încolo. În urma incidentului, tânărul şi cele două pasagere din maşina lovită au fost răniţi.
Tot luni seară, o femeie de 62 de ani, din Satu Mare, şi-a găsit sfârşitul sub roţile unui autoturism de teren
condus de un cetăţean austriac, după ce a traversat printr-un loc nepermis. Martorii spun că şi bolidul gonea cu viteză şi din această cauză şoferul nu a mai avut timp să pună frână când femeia i-a ieşit în faţă.
La Ploieşti, un şofer beat a intrat cu maşina în bordura unui scuar de giratoriu, chiar în faţa Biroului
de Avarii Auto din oraş. Bărbatul avea o alcoolemie de 0.97 mg alcool pur în aerul expirat. Unul dintre şoferii care se aflau în trafic
a sunat imediat la poliţie. Pentru că a condus băut, şoferul s-a ales cu dosar
penal.
În Bucureşti, un tânăr şofer a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi s-a izbit frontal de un autoturism care venea din sens opus. Accidentul s-a produs într-o curbă extrem de periculoasă şi renumită pentru numărul mare de accidente. În zona ambasadei Chinei, şoseaua este încă pavată cu piatră cubică iar la cel mai mic strop de ploaie maşinile patinează aproape ca pe gheaţă.
În urma accidentului, două persoane au ajuns la spital pentru îngrijiri medicale.
Tot în Capitală, un alt accident a avut loc pe Bulevardul 13 Septembrie. De data aceasta, vinovat a fost un şofer care a vrut să întoarcă maşina chiar în mijlocul străzii, fără să se asigure
. Maşina pe care o conducea a fost lovită de un alt autoturism care circula regulamentar. Ambele autoturisme au fost proiectate pe trotuar, acroşând alte două maşini parcate.
Tot luni seară, o femeie de 62 de ani, din Satu Mare, şi-a găsit sfârşitul sub roţile unui autoturism de teren
condus de un cetăţean austriac, după ce a traversat printr-un loc nepermis. Martorii spun că şi bolidul gonea cu viteză şi din această cauză şoferul nu a mai avut timp să pună frână când femeia i-a ieşit în faţă.
La Ploieşti, un şofer beat a intrat cu maşina în bordura unui scuar de giratoriu, chiar în faţa Biroului
de Avarii Auto din oraş. Bărbatul avea o alcoolemie de 0.97 mg alcool pur în aerul expirat. Unul dintre şoferii care se aflau în trafic
a sunat imediat la poliţie. Pentru că a condus băut, şoferul s-a ales cu dosar
penal.
În Bucureşti, un tânăr şofer a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi s-a izbit frontal de un autoturism care venea din sens opus. Accidentul s-a produs într-o curbă extrem de periculoasă şi renumită pentru numărul mare de accidente. În zona ambasadei Chinei, şoseaua este încă pavată cu piatră cubică iar la cel mai mic strop de ploaie maşinile patinează aproape ca pe gheaţă.
În urma accidentului, două persoane au ajuns la spital pentru îngrijiri medicale.
Tot în Capitală, un alt accident a avut loc pe Bulevardul 13 Septembrie. De data aceasta, vinovat a fost un şofer care a vrut să întoarcă maşina chiar în mijlocul străzii, fără să se asigure
. Maşina pe care o conducea a fost lovită de un alt autoturism care circula regulamentar. Ambele autoturisme au fost proiectate pe trotuar, acroşând alte două maşini parcate.
Branza integrarii
iobanii vor putea vinde numai produse omologate * Legislativ, problema este confuza, pentru ca nu s-a publicat inca actul normativ.
Romanii vor putea cumpara de la ciobanii din piata numai branza omologata ca produs traditional, pentru a corespunde normelor comunitare. Aceasta este forma sub care micii producatori vor putea sa-si vanda produsele in toata tara si vor fi respectate si normele comunitare in domeniu. Pana acum, comertul cu astfel de produse a fost ingaduit prin derogari, pentru a nu aduce prejudicii atat micilor producatori, cat si cumparatorilor, obisnuiti cu branza din piata.
Micii producatorii isi vor putea vinde produsele direct
pe piata si in 2009 daca respecta normele de igiena si de trasabilitate, a declarat presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis, informeaza Agerpres. Ordinul 301/2006 care limita vanzarea produselor in zona judetului de care apartin producatorii a primit mai multe derogari, pana la 31.12.2008, iar, incepand cu 2009, va intra in vigoare o alta forma a acestuia.
"Am publicat in aceasta vara
, pe site-ul ANSVSA, un nou ordin care reglementeaza vanzarea produselor realizate de micii producatori, care urmeaza sa fie publicat la inceputul lunii ianuarie in Monitorul Oficial, iar din 15 ianuarie vom demara controale in piete la nivel national, sa vedem daca micii producatori respecta noile conditii minime de igiena impuse si trasabilitatea produselor", a spus Roatis.
Micii producatori trebuie sa se inregistreze la nou infiintatul Oficiul al produselor traditionale si ecologice pentru a putea vinde pe piata nationala produsele realizate in gospodarii, iar daca indeplinesc conditiile vor primi un certificat care atesta acest lucru.
"Pana la aceasta data nu avem o centralizare a micilor producatori inregistrati, acesta existand doar la nivel de directii veterinare judetene. Noi am cerut ministrului Agriculturii ca la nivelul Oficiului sa existe si un medic
veterinar, care poate sa ofere toate informatiile legate de conditiile minime care trebuie indeplinite", a mai spus Roatis.
Dezordine la lege
La vremea cand a fost promovat, Ordinul 301/2006 privind procedurile de inregistrare a activitatilor de vanzare
directa de produse primare, a activitatilor de vanzare cu amanuntul si a activitatilor de fabricare a alimentelor a dus la dispute puternice intre autoritatile veterinare si producatori. Cel mai "dezbatut" produs a fost branza, forma initiala a ordinului ducand, efectiv, la interzicerea vanzarilor pe piata (n.r. - se permitea vanzarea numai pe raza judetului, nu in toata tara). In urma negocierilor, s-a ajuns la o forma de compromis. ANSVSA va permite vanzarea produselor de origine animala (n.r. - precum branza, ouale si carnea) de catre micii producatori, fara sa respecte normele de productie impuse fabricilor; conditia este ca acestea sa fie inregistrate ca produse traditionale, care aplica normele de igiena autorizate in acest caz. Interesant este faptul ca va exista un vid legislativ, de la 1 ianuarie 2009 si pana la publicarea noului ordin in Monitorul Oficial. Pe de alta parte, proiectul de ordin publicat de ANSVSA pe propriul site, in vara, nu este angajant din punct de vedere legal
. Ordinul poate produce efecte legale numai dupa publicarea lui in Monitorul Oficial, pentru ca abia atunci se stiu conditiile clare care trebuie respectate. De aceea, publicarea ordinului abia anul viitor poate produce nereguli pe piata. In Romania exista la ora actuala aproximativ 200.000-350.000 de mici producatori particulari care fac vanzari directe, daca luam in calcul ca avem in jur de 3,5 milioane de gospodarii ale populatiei.
Romanii vor putea cumpara de la ciobanii din piata numai branza omologata ca produs traditional, pentru a corespunde normelor comunitare. Aceasta este forma sub care micii producatori vor putea sa-si vanda produsele in toata tara si vor fi respectate si normele comunitare in domeniu. Pana acum, comertul cu astfel de produse a fost ingaduit prin derogari, pentru a nu aduce prejudicii atat micilor producatori, cat si cumparatorilor, obisnuiti cu branza din piata.
Micii producatorii isi vor putea vinde produsele direct
pe piata si in 2009 daca respecta normele de igiena si de trasabilitate, a declarat presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis, informeaza Agerpres. Ordinul 301/2006 care limita vanzarea produselor in zona judetului de care apartin producatorii a primit mai multe derogari, pana la 31.12.2008, iar, incepand cu 2009, va intra in vigoare o alta forma a acestuia.
"Am publicat in aceasta vara
, pe site-ul ANSVSA, un nou ordin care reglementeaza vanzarea produselor realizate de micii producatori, care urmeaza sa fie publicat la inceputul lunii ianuarie in Monitorul Oficial, iar din 15 ianuarie vom demara controale in piete la nivel national, sa vedem daca micii producatori respecta noile conditii minime de igiena impuse si trasabilitatea produselor", a spus Roatis.
Micii producatori trebuie sa se inregistreze la nou infiintatul Oficiul al produselor traditionale si ecologice pentru a putea vinde pe piata nationala produsele realizate in gospodarii, iar daca indeplinesc conditiile vor primi un certificat care atesta acest lucru.
"Pana la aceasta data nu avem o centralizare a micilor producatori inregistrati, acesta existand doar la nivel de directii veterinare judetene. Noi am cerut ministrului Agriculturii ca la nivelul Oficiului sa existe si un medic
veterinar, care poate sa ofere toate informatiile legate de conditiile minime care trebuie indeplinite", a mai spus Roatis.
Dezordine la lege
La vremea cand a fost promovat, Ordinul 301/2006 privind procedurile de inregistrare a activitatilor de vanzare
directa de produse primare, a activitatilor de vanzare cu amanuntul si a activitatilor de fabricare a alimentelor a dus la dispute puternice intre autoritatile veterinare si producatori. Cel mai "dezbatut" produs a fost branza, forma initiala a ordinului ducand, efectiv, la interzicerea vanzarilor pe piata (n.r. - se permitea vanzarea numai pe raza judetului, nu in toata tara). In urma negocierilor, s-a ajuns la o forma de compromis. ANSVSA va permite vanzarea produselor de origine animala (n.r. - precum branza, ouale si carnea) de catre micii producatori, fara sa respecte normele de productie impuse fabricilor; conditia este ca acestea sa fie inregistrate ca produse traditionale, care aplica normele de igiena autorizate in acest caz. Interesant este faptul ca va exista un vid legislativ, de la 1 ianuarie 2009 si pana la publicarea noului ordin in Monitorul Oficial. Pe de alta parte, proiectul de ordin publicat de ANSVSA pe propriul site, in vara, nu este angajant din punct de vedere legal
. Ordinul poate produce efecte legale numai dupa publicarea lui in Monitorul Oficial, pentru ca abia atunci se stiu conditiile clare care trebuie respectate. De aceea, publicarea ordinului abia anul viitor poate produce nereguli pe piata. In Romania exista la ora actuala aproximativ 200.000-350.000 de mici producatori particulari care fac vanzari directe, daca luam in calcul ca avem in jur de 3,5 milioane de gospodarii ale populatiei.
Curaj la 87 de ani: Un veteran de razboi s-a luat la tranta cu hotul
n batran de 87 de ani din judetul Gorj, veteran de razboi, a reusit sa-l puna pe fuga pe hotul care i-a calcat casa
, luni seara. In ciuda varstei, omul nu s-a lasat intimidat si s-a luat la tranta cu barbatul pe care a reusit sa-l arunce peste prispa casei
. Potrivit TVR, Nicolae Caruntu, din satul Corjani - Croici s-a alarmat cand a auzit zgomote ciudate in curte. A vrut sa aprinda lumina, dar a observat ca infractorul ii oprise curentul. Cand a vrut sa iasa, a dat nas in nas cu un individ mascat. Mosul nu s-a lasat intimidat si l-a luat pe sus pe hot si l-a impins peste prispa. Desi individul l-a lovit si l-a taiat pe fata cu un cutit, batranul veteran a pus mana pe un topor si s-a indreptat spre talhar. "Cand am inceput sa strig hotii, hotii au sarit si vecinii si a fugit", a declarat veteranul. Dupa descrierea facuta de batran, hotul purta o cagula pe fata in momentul in care a intrat in casa. Politia incearca, acum, sa dea de urma lui.
, luni seara. In ciuda varstei, omul nu s-a lasat intimidat si s-a luat la tranta cu barbatul pe care a reusit sa-l arunce peste prispa casei
. Potrivit TVR, Nicolae Caruntu, din satul Corjani - Croici s-a alarmat cand a auzit zgomote ciudate in curte. A vrut sa aprinda lumina, dar a observat ca infractorul ii oprise curentul. Cand a vrut sa iasa, a dat nas in nas cu un individ mascat. Mosul nu s-a lasat intimidat si l-a luat pe sus pe hot si l-a impins peste prispa. Desi individul l-a lovit si l-a taiat pe fata cu un cutit, batranul veteran a pus mana pe un topor si s-a indreptat spre talhar. "Cand am inceput sa strig hotii, hotii au sarit si vecinii si a fugit", a declarat veteranul. Dupa descrierea facuta de batran, hotul purta o cagula pe fata in momentul in care a intrat in casa. Politia incearca, acum, sa dea de urma lui.
luni, 20 iulie 2009
Băncile îi păsuiesc pe datornici
ăncile acceptă amânarea ratelor, dar în anumite condiţii. Principala dintre acesta este ca banca
să fie anunţată din timp.
Termenul va fi prelungi cu o singură condiţie: să plătiţi cel puţin jumătate dintr-o rată
în cele trei luni de amânare.
Este foarte important să respectaţi termenele stabilite împreună cu banca. La cel mai mic semn că aţi depăşit data stabilită pentru plată, banca vă poate întocmi dosarul
de daună.
Pe de altă parte, la trei luni consecutive de neplată a ratei, banca poate trece la executare silită, dacă există o garanţie imobiliară.
Banca este tentată în aceste situaţii să preia bunul creditat pentru că îşi poate acoperi pierderile mai uşor.
să fie anunţată din timp.
Termenul va fi prelungi cu o singură condiţie: să plătiţi cel puţin jumătate dintr-o rată
în cele trei luni de amânare.
Este foarte important să respectaţi termenele stabilite împreună cu banca. La cel mai mic semn că aţi depăşit data stabilită pentru plată, banca vă poate întocmi dosarul
de daună.
Pe de altă parte, la trei luni consecutive de neplată a ratei, banca poate trece la executare silită, dacă există o garanţie imobiliară.
Banca este tentată în aceste situaţii să preia bunul creditat pentru că îşi poate acoperi pierderile mai uşor.
Stolojan susţine că ultima rectificare bugetară arată că nu mai sunt resurse pentru plata pensiilor
Prim-vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan a afirmat, marţi, că transferul resurselor de la educaţie, sănătate şi infrastructură către Ministerul Muncii demonstrează că Guvernul are dificultăţi să asigure
plata pensiilor.
"Rectificarea bugetară despre care s-a scris în ziarele de astăzi arată că se iau bani de la educaţie, sănătate şi de la investiţiile în infrastructură şi se dau la muncă pentru că nu mai sunt resurse pentru plata pensiilor", a apreciat Stolojan. Acesta a afirmat că evaluarea veniturilor la bugetul de stat pe 2008, făcută de către actualul Guvern, este inexactă, aceste venituri fiind supraestimate. "Specialiştii noştri făcând prognoza bugetară pe anul 2008 au constatat că vom avea venituri mai mici decât cele gândite de către Guvern cu circa 6-7 miliarde de euro
", a precizat Theodor Stolojan.
El a adăugat că un guvern democrat-liberal, dacă va fi învestit, va asigura plăţile către pensionari fără restanţe.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni la Realitatea TV că fondul de pensii s-a prăbuşit, apoi a revenit precizând că expresia pe care a folosit-o este nepotrivită, arătând că majorările de pensii dictate de Parlament în toamna anului 2007 şi mai apoi din octombrie 2008 nu pot fi acoperite din Fond.
Băsescu a precizat că, în acest moment, există un deficit de 350-400 milioane de euro, care, pe parcursul anului viitor ar putea ajunge la 1,2-1,3 miliarde euro.
Premierul Tărcianu, a declarat marţi la începutul şedinţei de Guvern că fondul de pensii poate susţine plata pensiilor, atât pentru acest an, cât şi pentru 2009. “Având în vedere şi faptul că fondul de pensii face parte din bugetul consolidat de stat, nu se pune problema incapacităţii lui de a face faţă plăţilor. Situaţia este sub control”, a dat asigurări Tăriceanu, potrivit comunicatului remis de Executiv.
Premierul a mai spus că, în anumite perioade, pot să apară unele deficite pe bugetul de pensii şi că acestea nu sunt acoperite integral din contribuţii nici în ţările Uniunii Europene. Şeful Executivului a dat exemplul Belgiei care contribuie cu 50% din bugetul de stat, Cehia – cu 58%, Germania - cu 20% , Danemarca – 10%.
plata pensiilor.
"Rectificarea bugetară despre care s-a scris în ziarele de astăzi arată că se iau bani de la educaţie, sănătate şi de la investiţiile în infrastructură şi se dau la muncă pentru că nu mai sunt resurse pentru plata pensiilor", a apreciat Stolojan. Acesta a afirmat că evaluarea veniturilor la bugetul de stat pe 2008, făcută de către actualul Guvern, este inexactă, aceste venituri fiind supraestimate. "Specialiştii noştri făcând prognoza bugetară pe anul 2008 au constatat că vom avea venituri mai mici decât cele gândite de către Guvern cu circa 6-7 miliarde de euro
", a precizat Theodor Stolojan.
El a adăugat că un guvern democrat-liberal, dacă va fi învestit, va asigura plăţile către pensionari fără restanţe.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni la Realitatea TV că fondul de pensii s-a prăbuşit, apoi a revenit precizând că expresia pe care a folosit-o este nepotrivită, arătând că majorările de pensii dictate de Parlament în toamna anului 2007 şi mai apoi din octombrie 2008 nu pot fi acoperite din Fond.
Băsescu a precizat că, în acest moment, există un deficit de 350-400 milioane de euro, care, pe parcursul anului viitor ar putea ajunge la 1,2-1,3 miliarde euro.
Premierul Tărcianu, a declarat marţi la începutul şedinţei de Guvern că fondul de pensii poate susţine plata pensiilor, atât pentru acest an, cât şi pentru 2009. “Având în vedere şi faptul că fondul de pensii face parte din bugetul consolidat de stat, nu se pune problema incapacităţii lui de a face faţă plăţilor. Situaţia este sub control”, a dat asigurări Tăriceanu, potrivit comunicatului remis de Executiv.
Premierul a mai spus că, în anumite perioade, pot să apară unele deficite pe bugetul de pensii şi că acestea nu sunt acoperite integral din contribuţii nici în ţările Uniunii Europene. Şeful Executivului a dat exemplul Belgiei care contribuie cu 50% din bugetul de stat, Cehia – cu 58%, Germania - cu 20% , Danemarca – 10%.
Alţi 600 de angajaţi ai Dacia se aşteaptă la concedieri
cia va decide la începutul lui decembrie dacă va prelungi sau nu contractele de muncă a 600 de angajaţi pe perioadă determinată, ale căror angajamente expiră la 31 decembrie 2008, a declarat Silviu Sepciu, şef Serviciu relaţii cu presa în cadrul companiei
.
Constructorul auto are în total 2.800 de angajaţi pe perioadă determinată, dintre care 600 de contracte expiră la 31 decembrie 2008.
"În cazul celorlalţi angajaţi pe perioadă determinată , vom lua o decizie în momentul în care contractele lor se vor apropia de sfârşit", a spus Silviu Sepciu.
La Automobile
Dacia lucrează în prezent aproape 14.700 de oameni, incluzând şi persoanele care au contracte de muncă temporare. Astfel, cei 2.800 de angajaţi pe perioadă determinată reprezintă 19% din totalul de angajaţi ai constructorului.
Încetarea angajamentelor pentru cele 600 de persoane ar însemna o pierdere de circa 4% din forţa de muncã a uzinei. La sfârşitul anului trecut, Dacia avea în total 13.807 angajaţi.
.
Constructorul auto are în total 2.800 de angajaţi pe perioadă determinată, dintre care 600 de contracte expiră la 31 decembrie 2008.
"În cazul celorlalţi angajaţi pe perioadă determinată , vom lua o decizie în momentul în care contractele lor se vor apropia de sfârşit", a spus Silviu Sepciu.
La Automobile
Dacia lucrează în prezent aproape 14.700 de oameni, incluzând şi persoanele care au contracte de muncă temporare. Astfel, cei 2.800 de angajaţi pe perioadă determinată reprezintă 19% din totalul de angajaţi ai constructorului.
Încetarea angajamentelor pentru cele 600 de persoane ar însemna o pierdere de circa 4% din forţa de muncã a uzinei. La sfârşitul anului trecut, Dacia avea în total 13.807 angajaţi.
Ghidul sofatului cu economie
Usor cu piciorul pe acceleratie, calcati pedala cu blandete, NU violent, si pastrati o viteza moderata si neaparat uniforma. Opriti motorul la semafor, demontati suportul de schi si cutiile pentru portbagajul exterior, mergeti cu geamurile inchise pentru a nu afecta aerodinamica vehiculului si renuntati la aerul conditionat. Acestea sunt numai cateva dintre sfaturile cuprinse in ''Ghidul anual pe 2008 pentru economisirea carburantului si emisiilor de anhidrid carbonic ale automobilelor'', publicat de Ministerul dezvoltarii economice din Italia. Responsabilii guvernamentali au explicat aparitia vademecumului prin necesitatea ''de a reduce poluarea si risipa de carburant'' in aceste vremuri tulburi.
Pe langa sfaturile enumerate mai sus, automobilistii mai sunt instruiti sa nu franeze brusc, sa schimbe uleiul la momentul potrivit, sa mentina presiunea in cauciucuri si sa foloseasca anvelope adaptate conditiilor climatice, informeaza Agerpres.
Ghidul pentru un condus eco-compatibil prezinta si datele consumurilor din diferite tipuri de transport - urban, extraurban si mixt - si al emisiilor tuturor modelelor de automobile
in vanzare cu incepere din 31 martie 2008, precum si o scara gradata a marcilor care emit mai putina anhidrida carbonica, impartite in functie de alimentarea pe benzina
sau motorina. Datele au fost furnizate de companii
automobilistice italiene si straine. S-a evaluat ca un comportament atent si responsabil, pe langa faptul ca previne accidentele rutiere, ar putea determina economii de pana la 10-15% din consum, ceea ce echivaleaza cu o reducere a cheltuielilor pentru carburant cu circa 150 de euro
pe an.
Pe langa sfaturile enumerate mai sus, automobilistii mai sunt instruiti sa nu franeze brusc, sa schimbe uleiul la momentul potrivit, sa mentina presiunea in cauciucuri si sa foloseasca anvelope adaptate conditiilor climatice, informeaza Agerpres.
Ghidul pentru un condus eco-compatibil prezinta si datele consumurilor din diferite tipuri de transport - urban, extraurban si mixt - si al emisiilor tuturor modelelor de automobile
in vanzare cu incepere din 31 martie 2008, precum si o scara gradata a marcilor care emit mai putina anhidrida carbonica, impartite in functie de alimentarea pe benzina
sau motorina. Datele au fost furnizate de companii
automobilistice italiene si straine. S-a evaluat ca un comportament atent si responsabil, pe langa faptul ca previne accidentele rutiere, ar putea determina economii de pana la 10-15% din consum, ceea ce echivaleaza cu o reducere a cheltuielilor pentru carburant cu circa 150 de euro
pe an.
Cinci soluţii de business - cum pot companiile supravieţui crizei?
entinerea cheltuielilor de marketing
, reducerea costurilor si practicarea preturilor mici sunt doar cateva dintre solutiile pe care companiile ar trebui sa le aiba in vedere in perioade de criza, spun specialisti in domeniu.
“Primul lucru pe care va trebui sa-l faca un antreprenor este sa fie extrem de prudent. A trecut vremea proiectelor aventuroase”, considera presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru. “In aceasta perioada de austeritate in care se taie totul, companiile trebuie sa fie atente sa nu cada in extrema cealalta, taind lucruri care pot distruge cota de piata a firmei
. Unul dintre aceste lucruri este reprezentat de cheltuielile de marketing”, a mai spus el.
Solutii pentru business:
- Reduceri de costuri
. „In perioada de criza, companiile ar trebui sa se concentreze la maximum pe optimizare, pe reducerea costurilor si disponibilizari de personal”, a explicat omul de afaceri Marius Ghenea. „De asemenea, trebuie reanalizate creditele pe care le are compania, costurile asociate si structura de personal”, a adaugat el.
- Fuziuni. „In plan strategic, companiile ar trebui sa caute solutii de parteneriate, de fuziune pentru a rezista pe piata in conditiile actuale”, a spus Ghenea.
- Investitii in marketing si promovare in situatii de criza. “Este total nerecomandabil ca, in perioada aceasta, in care eficientizam totul, sa credem ca daca firmele nu mai sunt prezente, nu-si mai fac reclama
, vor avea de castigat. Marketingul trebuie sa fie o cheltuiala care sa se mentina. Fiecare firma trebuie sa aiba in vedere sa nu piarda cote de piata. Acum este perioada in care se pot rasturna situatiile daca nu-ti promovezi in continuare produsele”, sustine Florin Pogonaru.
, reducerea costurilor si practicarea preturilor mici sunt doar cateva dintre solutiile pe care companiile ar trebui sa le aiba in vedere in perioade de criza, spun specialisti in domeniu.
“Primul lucru pe care va trebui sa-l faca un antreprenor este sa fie extrem de prudent. A trecut vremea proiectelor aventuroase”, considera presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru. “In aceasta perioada de austeritate in care se taie totul, companiile trebuie sa fie atente sa nu cada in extrema cealalta, taind lucruri care pot distruge cota de piata a firmei
. Unul dintre aceste lucruri este reprezentat de cheltuielile de marketing”, a mai spus el.
Solutii pentru business:
- Reduceri de costuri
. „In perioada de criza, companiile ar trebui sa se concentreze la maximum pe optimizare, pe reducerea costurilor si disponibilizari de personal”, a explicat omul de afaceri Marius Ghenea. „De asemenea, trebuie reanalizate creditele pe care le are compania, costurile asociate si structura de personal”, a adaugat el.
- Fuziuni. „In plan strategic, companiile ar trebui sa caute solutii de parteneriate, de fuziune pentru a rezista pe piata in conditiile actuale”, a spus Ghenea.
- Investitii in marketing si promovare in situatii de criza. “Este total nerecomandabil ca, in perioada aceasta, in care eficientizam totul, sa credem ca daca firmele nu mai sunt prezente, nu-si mai fac reclama
, vor avea de castigat. Marketingul trebuie sa fie o cheltuiala care sa se mentina. Fiecare firma trebuie sa aiba in vedere sa nu piarda cote de piata. Acum este perioada in care se pot rasturna situatiile daca nu-ti promovezi in continuare produsele”, sustine Florin Pogonaru.
General Motors nu îl mai poate plăti pe Tiger Woods
neral Motors Corp şi jucătorul de golf Tiger Woods au declarat marţi că au decis să pună capăt parteneriatului ce exista între părţi, începând cu anul viitor.
GM, care a avertizat că va rămâne curând fără bani şi cere sprijin de la guvernul american, şi Woods, care acum se recupereată după o operaţie la genunchi, au arătat că acordul este mutual şi amicabil. Ei au citat dorinţa jucătorului de a avea mai mult timp pentru viaţa personală, odată cu naşterea celui de-al doilea copil
, aşteptat în această iarnă, dar şi nevoia GM de a reduce costurile.
Oricum,vicepreşedintele pentru vânzări al GM, Mark LaNeve, declara că discuţiile au început mai devreme, iar faptul că rezultatul a fost anunţat în mijlocul crizei este o pură conincidenţă.
De altfel, producătorul din Detroit, ce investea mult în golf, a redus costurile de marketing
pe toate sectoarele, anterior anunţând măsuri similare în sporturile cu motor
, dar şi hotărea de a nu mai difuza reclame
la Oscar Emmy, sau Super
Bowl.
În acest fel, acordul cu Woods se încheie cu un an mai devreme decât era prevăzut, deşi acesta va mai conduce automobile Buick şi în 2009.
În ultimii nouă ani, Woods a fost asociat puternic cu mărcile GM, mai ales pe pieţe americană, canadiană şi chineză.
Vânzările GM au scăzut cu 20,4 procente în octombrie.
GM, care a avertizat că va rămâne curând fără bani şi cere sprijin de la guvernul american, şi Woods, care acum se recupereată după o operaţie la genunchi, au arătat că acordul este mutual şi amicabil. Ei au citat dorinţa jucătorului de a avea mai mult timp pentru viaţa personală, odată cu naşterea celui de-al doilea copil
, aşteptat în această iarnă, dar şi nevoia GM de a reduce costurile.
Oricum,vicepreşedintele pentru vânzări al GM, Mark LaNeve, declara că discuţiile au început mai devreme, iar faptul că rezultatul a fost anunţat în mijlocul crizei este o pură conincidenţă.
De altfel, producătorul din Detroit, ce investea mult în golf, a redus costurile de marketing
pe toate sectoarele, anterior anunţând măsuri similare în sporturile cu motor
, dar şi hotărea de a nu mai difuza reclame
la Oscar Emmy, sau Super
Bowl.
În acest fel, acordul cu Woods se încheie cu un an mai devreme decât era prevăzut, deşi acesta va mai conduce automobile Buick şi în 2009.
În ultimii nouă ani, Woods a fost asociat puternic cu mărcile GM, mai ales pe pieţe americană, canadiană şi chineză.
Vânzările GM au scăzut cu 20,4 procente în octombrie.
Creditarea a încetinit puternic în octombrie, până la o rată anuală de creştere de 44,8%
Ritmul anual de creştere a creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor a încetinit semnificativ în octombrie, la 44,8%, de la 50,5% în luna precedentă, ca urmare a comprimării accentuate a împrumuturilor în valută, arată, marţi, datele publicate de banca centrală.
În patru luni, ritmul anual de creştere a creditării s-a temperat cu aproape 19 puncte procentuale, de la nivelul de 63,4% atins în iunie.
La începutul lui octombrie a început să fie aplicat noul
regulament de creditare a populaţie al BNR - Regulamentul nr. 11 din 19 august 2008 -, care a modificat şi completat un regulament mai vechi al BNR privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice. Acesta a impus cerinţa ca băncile să solicite clienţilor fişe fiscale şi să stabilească diferenţiat gradul maxim de îndatorare.
Creditul
neguvernamental însuma, la finalul lunii octombrie, 193,06 miliarde lei (52,7 miliarde euro
), în scădere cu 0,6% - în termeni nominali - faţă de septembrie. În termeni reali, ţinând cont
de inflaţie, creditul neguvernamental s-a comprimat cu 1,6% faţă de luna anterioară.
Creditele în valută au înregistrat cel mai mare declin în octombrie, după introducerea noului regulament al BNR, valoarea lor reducându-se cu 1,5%, până la 107,21 miliarde lei (29,3 miliarde euro). Totuşi, dacă se calculează în euro, creditul în valută a crescut în octombrie cu 0,4%, potrivit BNR.
În schimb, creditele în lei au continuat să crească în termeni nominali în octombrie - cu 0,6% până la 85,85 miliarde lei (23,4 miliarde euro), însă într-un ritm inferior inflaţiei din a zecea lună a anului, astfel că, în termeni reali, a avut loc un declin - cu 0,4% - şi pe acest segment.
Evoluţia creditului în valută din septembrie, prezentat de BNR în valoarea echivalentă în lei, a fost influenţată semnificativ de aprecierea leului în faţa euro între cele două niveluri de referinţă. Astfel, la cursul de referinţă al BNR din 31 octombrie, de 3,6610 lei/euro, moneda naţională era mai scumpă cu 1,9% (peste 7 bani) faţă de nivelul din 30 septembrie, de 3,7336 lei/euro.
Evoluţia din octombrie a generat o uşoară modificare a raportului dintre leu şi alte monede în cadrul creditului neguvernamental, împrumuturile în valută reducându-şi ponderea la 55,53% din total, faţă de 56,06% în septembrie. Creditele în lei au ajuns să cântărească 44,47% la sfârşitul lui octombrie.
Pe componenta în lei, cel mai mult au crescut în octombrie împrumuturile acordate populaţiei, cu 0,9% faţă de luna precedentă - şi cu 29% faţă de octombrie 2007 - până la 41,38 miliarde lei (echivalentul a 11,3 miliarde euro). Creditele în lei acordate firmelor au avansat în octombrie ceva mai lent, cu 0,4% faţă de septembrie - şi cu 36,4% faţă de aceeaşi lună din 2007 - până la 44,47 miliarde lei (12,15 miliarde euro).
Creditele în valută acordate populaţiei, care au avansat în ritm accelerat în ultimii ani, s-au comprimat în octombrie cu 1,2% faţă de luna anterioară, până la 54,39 miliarde lei (14,86 miliarde euro) la valoarea echivalentă în lei. La valori exprimate în euro, creditul în valută acordat populaţiei a crescut uşor în octombrie.
Ritmul anual de creştere al creditelor în valută acordate populaţiei a încetinit semnificativ în octombrie, la 74,4%, de la 86,7% în luna precedentă. În septembrie, valoarea creditelor în valută sporise cu 9,4% faţă de august.
Împrumuturile în valută acordate firmelor au scăzut şi ele semnificativ în octombrie, cu 1,9% faţă de luna anterioară, până la 52,82 miliarde lei, ritmul anual de creştere coborând de la 45,7% în septembrie la 41%.
Creditul guvernamental (al administraţiei centrale, administraţiilor locale, administraţiilor sistemelor de asigurări sociale) şi-a accelerat, în schimb, ritmul anual de creştere în octombrie, la 35,2% (25,9% în termeni reali), de la 33,2% în septembrie, după un avans lunar de 4,2%, la 12 miliarde lei, se mai arată în raportul BNR.
Masa monetară în sens larg (M3) - care cuprinde numerarul în circulaţie, depozitele overnight, depozitele cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv şi alte instrumente financiare
- s-a comprimat în octombrie cu 2,1% faţă de luna anterioară, până la 162,52 miliarde lei (echivalentul a 44,4 miliarde euro).
Faţă de octombrie 2007, M3 a crescut în a zecea lună a acestui an cu 26,1%, ritm mult inferior celui din intervalul septembrie 2007-septembrie 2008, de 31,1%.
Ritmul anual de creştere al M3 s-a temperat semnificativ - cu 13,6 puncte procentuale - faţă de mai, când avansul ajunsese la 39,7%.
În patru luni, ritmul anual de creştere a creditării s-a temperat cu aproape 19 puncte procentuale, de la nivelul de 63,4% atins în iunie.
La începutul lui octombrie a început să fie aplicat noul
regulament de creditare a populaţie al BNR - Regulamentul nr. 11 din 19 august 2008 -, care a modificat şi completat un regulament mai vechi al BNR privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice. Acesta a impus cerinţa ca băncile să solicite clienţilor fişe fiscale şi să stabilească diferenţiat gradul maxim de îndatorare.
Creditul
neguvernamental însuma, la finalul lunii octombrie, 193,06 miliarde lei (52,7 miliarde euro
), în scădere cu 0,6% - în termeni nominali - faţă de septembrie. În termeni reali, ţinând cont
de inflaţie, creditul neguvernamental s-a comprimat cu 1,6% faţă de luna anterioară.
Creditele în valută au înregistrat cel mai mare declin în octombrie, după introducerea noului regulament al BNR, valoarea lor reducându-se cu 1,5%, până la 107,21 miliarde lei (29,3 miliarde euro). Totuşi, dacă se calculează în euro, creditul în valută a crescut în octombrie cu 0,4%, potrivit BNR.
În schimb, creditele în lei au continuat să crească în termeni nominali în octombrie - cu 0,6% până la 85,85 miliarde lei (23,4 miliarde euro), însă într-un ritm inferior inflaţiei din a zecea lună a anului, astfel că, în termeni reali, a avut loc un declin - cu 0,4% - şi pe acest segment.
Evoluţia creditului în valută din septembrie, prezentat de BNR în valoarea echivalentă în lei, a fost influenţată semnificativ de aprecierea leului în faţa euro între cele două niveluri de referinţă. Astfel, la cursul de referinţă al BNR din 31 octombrie, de 3,6610 lei/euro, moneda naţională era mai scumpă cu 1,9% (peste 7 bani) faţă de nivelul din 30 septembrie, de 3,7336 lei/euro.
Evoluţia din octombrie a generat o uşoară modificare a raportului dintre leu şi alte monede în cadrul creditului neguvernamental, împrumuturile în valută reducându-şi ponderea la 55,53% din total, faţă de 56,06% în septembrie. Creditele în lei au ajuns să cântărească 44,47% la sfârşitul lui octombrie.
Pe componenta în lei, cel mai mult au crescut în octombrie împrumuturile acordate populaţiei, cu 0,9% faţă de luna precedentă - şi cu 29% faţă de octombrie 2007 - până la 41,38 miliarde lei (echivalentul a 11,3 miliarde euro). Creditele în lei acordate firmelor au avansat în octombrie ceva mai lent, cu 0,4% faţă de septembrie - şi cu 36,4% faţă de aceeaşi lună din 2007 - până la 44,47 miliarde lei (12,15 miliarde euro).
Creditele în valută acordate populaţiei, care au avansat în ritm accelerat în ultimii ani, s-au comprimat în octombrie cu 1,2% faţă de luna anterioară, până la 54,39 miliarde lei (14,86 miliarde euro) la valoarea echivalentă în lei. La valori exprimate în euro, creditul în valută acordat populaţiei a crescut uşor în octombrie.
Ritmul anual de creştere al creditelor în valută acordate populaţiei a încetinit semnificativ în octombrie, la 74,4%, de la 86,7% în luna precedentă. În septembrie, valoarea creditelor în valută sporise cu 9,4% faţă de august.
Împrumuturile în valută acordate firmelor au scăzut şi ele semnificativ în octombrie, cu 1,9% faţă de luna anterioară, până la 52,82 miliarde lei, ritmul anual de creştere coborând de la 45,7% în septembrie la 41%.
Creditul guvernamental (al administraţiei centrale, administraţiilor locale, administraţiilor sistemelor de asigurări sociale) şi-a accelerat, în schimb, ritmul anual de creştere în octombrie, la 35,2% (25,9% în termeni reali), de la 33,2% în septembrie, după un avans lunar de 4,2%, la 12 miliarde lei, se mai arată în raportul BNR.
Masa monetară în sens larg (M3) - care cuprinde numerarul în circulaţie, depozitele overnight, depozitele cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv şi alte instrumente financiare
- s-a comprimat în octombrie cu 2,1% faţă de luna anterioară, până la 162,52 miliarde lei (echivalentul a 44,4 miliarde euro).
Faţă de octombrie 2007, M3 a crescut în a zecea lună a acestui an cu 26,1%, ritm mult inferior celui din intervalul septembrie 2007-septembrie 2008, de 31,1%.
Ritmul anual de creştere al M3 s-a temperat semnificativ - cu 13,6 puncte procentuale - faţă de mai, când avansul ajunsese la 39,7%.
România primeşte în avans fondurile de la UE
ncepând cu următoarea lună fondurile alocate de Uniunea Euroepană pentru România nu mai sunt alocaţi pe fiecare an în parte, ci ca întreg. Astfel, solicitanţii nu mai stau sub semnul fricii că banii alocaţi pentru un an bugetar s-ar putea termina, iar proiectul lor ar rămâne fără finanţare.
Astfel, România ar putea, teoretic, ca în doi ani de exemplu să absoarbă fondurile alocate până în 2013- circa 20 de miliarde de euro
. Având în vedere însă experienţa în privinţa accesării de fonduri UE, este puţin probabil ca ritmul să se accelereze.
În prezent, fiecare dintre cele şapte programe
operaţionale are alocaţi banii europeni pentru fiecare dintre cei şapte ani din perioada 2007-2013.
Cu toate acestea, nici un proiect nu a primit încă nici un cent din banii europeni, deşi au fost aprobate câteva proiecte.
Măsura adoptată este totuşi binevenită, deoarece în acest fel s-ar putea începe investiţiile în infrastructură ce se presupune că ar ajta la depăşirea crizei economice.
Astfel, România ar putea, teoretic, ca în doi ani de exemplu să absoarbă fondurile alocate până în 2013- circa 20 de miliarde de euro
. Având în vedere însă experienţa în privinţa accesării de fonduri UE, este puţin probabil ca ritmul să se accelereze.
În prezent, fiecare dintre cele şapte programe
operaţionale are alocaţi banii europeni pentru fiecare dintre cei şapte ani din perioada 2007-2013.
Cu toate acestea, nici un proiect nu a primit încă nici un cent din banii europeni, deşi au fost aprobate câteva proiecte.
Măsura adoptată este totuşi binevenită, deoarece în acest fel s-ar putea începe investiţiile în infrastructură ce se presupune că ar ajta la depăşirea crizei economice.
Romania va primi pana la finalul anului 250 de milioane de euro din imprumutul de 1 miliard de euro contractat de la BEI
omania va primi pana la sfarsitul acestui an prima transa, de 250 de milioane de euro, din suma de 1 miliard de euro pe care Banca Europeana de Investitii o acorda Romaniei pentru cofinantarea investitiilor din cadrul Programelor Operationale, a anuntat marti premierul Tariceanu.
Guvernul a aprobat, in sedinta de marti, printr-o Ordonanta de Urgenta, contractul de credit
intre Romania si Banca Europeana de Investitii (BEI), in valoare de 1 miliard de euro, relateaza NewsIn.
Fondurile sunt destinate cofinantarii contributiei de la bugetul de stat a programelor de investitii in cadrul Programelor Operationale din sectoarele transport
, mediu si competitivitate economica.
Proiectele eligibile cuprinse in programele de investitii urmeaza sa fie agreate cu Banca Europeana de Investitii pe parcursul implementarii contractului, informeaza un comunicat remis de Executiv.
Imprumutul de 1 miliard de euro aprobat pentru Romania este cel mai mare proiect cofinantat de BEI cu un stat membru al UE.
Luni, Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) si Banca Europeana de Investitii au semnat un acord pentru un imprumut de 1 miliard euro, destinat cofinantarii programelor de investitii eligibile pentru asistenta nerambursabila din partea Uniunii Europene.
Cu ocazia semnarii acordului, vicepresedintele BEI Matthias Kollatz-Ahnen a declarat ca Banca
Europeana de Investitii cauta modalitati de majorare cu o treime a sumei anuale de 1 miliard de euro alocata finantarilor pentru Romania, masura luata de institutie pentru statele partenere, in contextul crizei financiare.
In cadrul negocierilor pentru acest imprumut, a aparut in vara si propunerea acordarii unei prefinantari de 250 milioane euro, care reprezinta prima transa din imprumutul BEI si pe care statul roman este obligat sa o foloseasca pentru finantarea proiectelor din domeniile stabilite sau pentru alte proiecte europene prioritare.
Pentru aceasta prima transa, MEF a elaborat un proiect de Ordonanta de Urgenta, aprobat marti in sedinta de Guvern, tocmai ca prima transa sa poata fi trasa cat mai repede.
Tragerea banilor se va face in transe de minimum 25 milioane euro si maximum 250 milioane euro, iar conditia pentru acordarea urmatoarei transe este ca banii acordati antrerior sa fie deja alocati proiectelor finantate in proportie de cel putin 80%.
Rambursarea banilor se face dupa scheme stabilite de statul roman, care poate opta pentru o rata fixa, in cazul careia costurile sunt putin mai ridicate, dar sigure, sau pentru o rata variabila, calculata in functie de dobanda din piata plus
o marja.
Guvernul a aprobat, in sedinta de marti, printr-o Ordonanta de Urgenta, contractul de credit
intre Romania si Banca Europeana de Investitii (BEI), in valoare de 1 miliard de euro, relateaza NewsIn.
Fondurile sunt destinate cofinantarii contributiei de la bugetul de stat a programelor de investitii in cadrul Programelor Operationale din sectoarele transport
, mediu si competitivitate economica.
Proiectele eligibile cuprinse in programele de investitii urmeaza sa fie agreate cu Banca Europeana de Investitii pe parcursul implementarii contractului, informeaza un comunicat remis de Executiv.
Imprumutul de 1 miliard de euro aprobat pentru Romania este cel mai mare proiect cofinantat de BEI cu un stat membru al UE.
Luni, Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) si Banca Europeana de Investitii au semnat un acord pentru un imprumut de 1 miliard euro, destinat cofinantarii programelor de investitii eligibile pentru asistenta nerambursabila din partea Uniunii Europene.
Cu ocazia semnarii acordului, vicepresedintele BEI Matthias Kollatz-Ahnen a declarat ca Banca
Europeana de Investitii cauta modalitati de majorare cu o treime a sumei anuale de 1 miliard de euro alocata finantarilor pentru Romania, masura luata de institutie pentru statele partenere, in contextul crizei financiare.
In cadrul negocierilor pentru acest imprumut, a aparut in vara si propunerea acordarii unei prefinantari de 250 milioane euro, care reprezinta prima transa din imprumutul BEI si pe care statul roman este obligat sa o foloseasca pentru finantarea proiectelor din domeniile stabilite sau pentru alte proiecte europene prioritare.
Pentru aceasta prima transa, MEF a elaborat un proiect de Ordonanta de Urgenta, aprobat marti in sedinta de Guvern, tocmai ca prima transa sa poata fi trasa cat mai repede.
Tragerea banilor se va face in transe de minimum 25 milioane euro si maximum 250 milioane euro, iar conditia pentru acordarea urmatoarei transe este ca banii acordati antrerior sa fie deja alocati proiectelor finantate in proportie de cel putin 80%.
Rambursarea banilor se face dupa scheme stabilite de statul roman, care poate opta pentru o rata fixa, in cazul careia costurile sunt putin mai ridicate, dar sigure, sau pentru o rata variabila, calculata in functie de dobanda din piata plus
o marja.
Volkswagen şi Porsche suspendă temporar producţia de automobile
Producătorul german de automobile Volkswagen şi viitorul său proprietar
Porsche vor întrerupe provizoriu producţia, din cauza scăderii cererii de automobile
, au anunţat marţi cele două companii
.
Constructorul de automobile Nr. 1 din Europa vrea să întrerupă, astfel, producţia la uzina principală de la Wolfsburg timp de trei săptămâni, până la Crăciun, a declarat un purtător de cuvânt.
Subiectul este "în discuţii" cu reprezentanţii salariaţilor, a precizat purtătorul de cuvânt.
Decizia, care afectează 16.000 de salariaţi, ar putea fi aplicată din 18 decembrie până în 11 ianuarie, iar lanţurile de producţie ar putea, de asemenea, să fie suspendate "în anumite sectoare" pe 5 decembrie, a adăugat purtătorul de cuvânt al grupului.
În paralel, Porsche, care derulează operaţiuni de preluare a controlului companiei Volkswagen, a anunţat măsuri similare.
Porsche vor întrerupe provizoriu producţia, din cauza scăderii cererii de automobile
, au anunţat marţi cele două companii
.
Constructorul de automobile Nr. 1 din Europa vrea să întrerupă, astfel, producţia la uzina principală de la Wolfsburg timp de trei săptămâni, până la Crăciun, a declarat un purtător de cuvânt.
Subiectul este "în discuţii" cu reprezentanţii salariaţilor, a precizat purtătorul de cuvânt.
Decizia, care afectează 16.000 de salariaţi, ar putea fi aplicată din 18 decembrie până în 11 ianuarie, iar lanţurile de producţie ar putea, de asemenea, să fie suspendate "în anumite sectoare" pe 5 decembrie, a adăugat purtătorul de cuvânt al grupului.
În paralel, Porsche, care derulează operaţiuni de preluare a controlului companiei Volkswagen, a anunţat măsuri similare.
miercuri, 8 iulie 2009
Sarcina fiicei lui Palin, ghinionul lui McCain
Anunţul că fiica minoră a candidatei republicane e însărcinată zgâlţâie barca republicanilor.
Cu câteva ore înaintea debutului Convenţiei republicane din Saint Paul, Minneapolis, echipa de campanie a senatorului de Arizona a dat publicităţii un comunicat semnat de Sarah Palin şi soţul ei, Todd. Documentul
anunţa că fiica lor cea mare
, Bristol, în vârstă de 17 ani, e însărcinată. Steve Schmidt, strategul campaniei lui McCain, a dat asigurări că acesta ştia că fiica lui Palin este însărcinată înainte de a o alege pentru candidatură.
În ceea ce priveşte impactul veştii asupra alegătorilor, părerile sunt împărţite. Potrivit „Politico“, electoratul american se va identifica cu problemele candidatei, ceea ce nu va face decât să aducă voturi taberei republicane.
Insă mai mulţi sunt aceia care cred că efectul nu va fi unul cu care republicanii să se mândrească. În special conservatorii din partid vor avea o problemă în a susţine un tandem republican atât de atipic. Câţiva comentatori au etichetat alegerea lui Palin drept o insultă.
Nici informaţia că soţul candidatei, Todd, a fost arestat pentru că a condus sub influenţa alcoolului cu 20 de ani în urmă nu va fi de natură să-i încânte pe cei din aripa conservatoare. Mai mult, pe diverse bloguri au apărut speculaţii că cel de-al cincilea copil
al lui Sarah Palin, un băiat născut în aprilie, ar fi de fapt tot al fiicei sale.
Cu câteva ore înaintea debutului Convenţiei republicane din Saint Paul, Minneapolis, echipa de campanie a senatorului de Arizona a dat publicităţii un comunicat semnat de Sarah Palin şi soţul ei, Todd. Documentul
anunţa că fiica lor cea mare
, Bristol, în vârstă de 17 ani, e însărcinată. Steve Schmidt, strategul campaniei lui McCain, a dat asigurări că acesta ştia că fiica lui Palin este însărcinată înainte de a o alege pentru candidatură.
În ceea ce priveşte impactul veştii asupra alegătorilor, părerile sunt împărţite. Potrivit „Politico“, electoratul american se va identifica cu problemele candidatei, ceea ce nu va face decât să aducă voturi taberei republicane.
Insă mai mulţi sunt aceia care cred că efectul nu va fi unul cu care republicanii să se mândrească. În special conservatorii din partid vor avea o problemă în a susţine un tandem republican atât de atipic. Câţiva comentatori au etichetat alegerea lui Palin drept o insultă.
Nici informaţia că soţul candidatei, Todd, a fost arestat pentru că a condus sub influenţa alcoolului cu 20 de ani în urmă nu va fi de natură să-i încânte pe cei din aripa conservatoare. Mai mult, pe diverse bloguri au apărut speculaţii că cel de-al cincilea copil
al lui Sarah Palin, un băiat născut în aprilie, ar fi de fapt tot al fiicei sale.
Gustav a lăsat în urmă peste 100 de morţi
Uraganul Gustav şi-a diminuat dramatic intensitatea, transformându- se ieri în furtună şi apoi în simplă depresiune tropicală, dar trecerea sa prin statul american Louisiana s-a soldat cu şapte morţi şi importante pagube materiale.
Victimele din SUA, toate decedate în timpul şi din cauza evacuării lor din calea furtunii, se adaugă celor 96 de persoane ucise de Gustav în Haiti, Jamaica şi Republica Dominicană. În Cuba, unde uraganul a provocat distrugeri masive, nu s-a înregistrat nicio victimă.
Valurile de furtună antrenate de uragan înainte de a atinge uscatul au pus la grea încercare sistemul de diguri al oraşului New Orleans, refăcut doar parţial după devastatorul uragan Katrina, din 2005. Ray Nagin, primarul din New Orleans, actualmente un oraş- fantomă, a apreciat că locuitorii urbei se vor putea întoarce la casele
lor începând de mâine, astăzi urmând să revină la sedii patronii şi angajaţii de firme
. Deşi oraşul a fost aproape complet părăsit, poliţiştii şi membrii Gărzilor Naţionale care asigurau paza au raportat arestarea pentru furt a doar două persoane.
Victimele din SUA, toate decedate în timpul şi din cauza evacuării lor din calea furtunii, se adaugă celor 96 de persoane ucise de Gustav în Haiti, Jamaica şi Republica Dominicană. În Cuba, unde uraganul a provocat distrugeri masive, nu s-a înregistrat nicio victimă.
Valurile de furtună antrenate de uragan înainte de a atinge uscatul au pus la grea încercare sistemul de diguri al oraşului New Orleans, refăcut doar parţial după devastatorul uragan Katrina, din 2005. Ray Nagin, primarul din New Orleans, actualmente un oraş- fantomă, a apreciat că locuitorii urbei se vor putea întoarce la casele
lor începând de mâine, astăzi urmând să revină la sedii patronii şi angajaţii de firme
. Deşi oraşul a fost aproape complet părăsit, poliţiştii şi membrii Gărzilor Naţionale care asigurau paza au raportat arestarea pentru furt a doar două persoane.
Italia: biserică amendată din cauza clopotelor
Un tribunal italian a condamnat o parohie catolica sa plateasca o amenda de 60.000 de euro
unei femei care s-a plans de zgomotul prea mare
al clopotelor bisericii aflata in apropierea casei
.
Suma va reprezenta despagubiri morale si fizice pentru batrana profesoara aflata la pensie, care a dat biserica in judecata in 2003.
Judecatorul, care a dat dreptate femeii, a cerut bisericii sa faca in asa fel incat clopotele sa bata mai incet.
Clopotele bisericii catolice suna pentru pentru a-si invita credinciosii la slujbe, pentru a marca o nunta sau o inmormantare, dar si pentru a indica ora exacta.
unei femei care s-a plans de zgomotul prea mare
al clopotelor bisericii aflata in apropierea casei
.
Suma va reprezenta despagubiri morale si fizice pentru batrana profesoara aflata la pensie, care a dat biserica in judecata in 2003.
Judecatorul, care a dat dreptate femeii, a cerut bisericii sa faca in asa fel incat clopotele sa bata mai incet.
Clopotele bisericii catolice suna pentru pentru a-si invita credinciosii la slujbe, pentru a marca o nunta sau o inmormantare, dar si pentru a indica ora exacta.
Stare de urgenţă la Bangkok
Mii de opozanţi ai premierului thailandez ocupă sediul guvernului
Autorităţile thailandeze au decretat ieri starea de urgenţă în Bangkok, după confruntările violente dintre susţinătorii şi adversarii premierului Samak Sundaravej.
"Din cauza violenţelor din timpul nopţii, care au tulburat ordinea publică din ţară şi care au încălcat legile, guvernul a decretat starea de urgenţă, ceea ce va afecta libertăţile individuale", a anunţat guvernul, citat de postul naţional de radio.
Ciocnirile, scurte dar violente, s-au soldat cu moartea unei persoane şi cu rănirea altor 44, dintre care trei împuşcate, potrivit Centrului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. "Un bărbat în vârstă de 53 de ani a decedat după ce a fost bătut cu obiecte contondente.
A încetat din viaţă într-un spital public", a mai anunţat Centrul. Samak, în vârstă de 73 de ani, premier de numai şapte luni, l-a numit pe comandantul suprem al armatei, generalul Anupong Paojinda, la conducerea unui departament special însărcinat cu aplicarea stării de urgenţă.
În aceste condiţii, bursa din Bagkok a scăzut cu 2%. Şeful armatei thailandeze, generalul Anupong Paojinda, a exclus posibilitatea unei noi lovituri de stat, la câteva ore de la proclamarea stării de urgenţă la Bangkok de către premierul Samak Sundaravej, informează AFP.
Autorităţile thailandeze au decretat ieri starea de urgenţă în Bangkok, după confruntările violente dintre susţinătorii şi adversarii premierului Samak Sundaravej.
"Din cauza violenţelor din timpul nopţii, care au tulburat ordinea publică din ţară şi care au încălcat legile, guvernul a decretat starea de urgenţă, ceea ce va afecta libertăţile individuale", a anunţat guvernul, citat de postul naţional de radio.
Ciocnirile, scurte dar violente, s-au soldat cu moartea unei persoane şi cu rănirea altor 44, dintre care trei împuşcate, potrivit Centrului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. "Un bărbat în vârstă de 53 de ani a decedat după ce a fost bătut cu obiecte contondente.
A încetat din viaţă într-un spital public", a mai anunţat Centrul. Samak, în vârstă de 73 de ani, premier de numai şapte luni, l-a numit pe comandantul suprem al armatei, generalul Anupong Paojinda, la conducerea unui departament special însărcinat cu aplicarea stării de urgenţă.
În aceste condiţii, bursa din Bagkok a scăzut cu 2%. Şeful armatei thailandeze, generalul Anupong Paojinda, a exclus posibilitatea unei noi lovituri de stat, la câteva ore de la proclamarea stării de urgenţă la Bangkok de către premierul Samak Sundaravej, informează AFP.
Un manual şcolar din Rusia susţine că Stalin a comis crime în masă "din motive raţionale"
Stalin a acţionat "din motive raţionale" atunci când a ordonat încarcerarea şi executarea a milioane de oameni în perioada Gulagului, se arată într-un controversat manual şcolar rus.
La 55 de ani după moartea dictatorului, un ghid care îi învaţă pe profesori cum să promoveze patriotismul între tinerii ruşi demonstrează că Stalin a făcut ceea ce trebuia făcut pentru ca Rusia să fie modernizată. Volumul se intitulează "O istorie a Rusiei. 1900-1945" şi va constitui baza unui manual şcolar ce va fi dat în folosinţa elevilor anul viitor.
Se pare că ghidul este rezultatul unei iniţiative sprijinite de Vladimir Putin de a evalua acţiunile lui Stalin dintr-o perspectivă ceva mai îngăduitoare. Totuşi, criticii volumului susţin că anumite fragmente din carte încearcă să-l absolve pe Stalin de orice crimă.
"Nu încercăm să îl apărăm pe Stalin. Vrem doar să îi studiem personalitatea, să explicăm acţiunile sale şi să arătăm realizările sale", explică editorul Alexander Danilov.
Manualul îi informează pe profesori că Marea
Teroare din anii 1930 a survenit pentru că Stalin "nu ştia de unde va veni următoarea lovitură, astfel încât a atacat fiecare grup sau mişcare ce nu împărtăşea ideile sale". "Este important să se înţeleagă că Stalin a acţionat în situaţii istorice concrete şi că a lua decizii raţionale pentru a apăra sistemul şi pentru a asigura continuitatea procesului de modernizare a ţării", continuă documentul
.
Volumul a fost publicat de editura Prosveshenije, o companie sprijinită de stat ce a deţinut monopolul asupra publicării de manuale şcolare în era sovietică. Site-ul editurii susţine că "Prosveshenije rămâne una dintre puţinele instrumente eficiente ale consolidării naţionale, un centru de formare şi distribuţie pentru valorile educaţionale ruseşti".
"Este un fals. Nu se poate spune sub nicio formă că toate acţiunile lui Stalin au fost raţionale, iar multe dintre acestea au făcut rău ţării", susţine, pe de altă parte, Roy Medvedev, un cunoscut istoric rus.
În Occident, ideea potrivit căreia milioane de oameni au fost executaţi, exilaţi în Siberia sau au murit de foame în anii 1920, ca urmare a unor decizii luate de Stalin, este larg acceptată. În anii 1930, cei consideraţi suspecţi sau o ameninţare la adresa regimului sovietic erau omorâţi sau exilaţi în lagăre de muncă în zone izolate din Siberia sau Asia Centrală.
La 55 de ani după moartea dictatorului, un ghid care îi învaţă pe profesori cum să promoveze patriotismul între tinerii ruşi demonstrează că Stalin a făcut ceea ce trebuia făcut pentru ca Rusia să fie modernizată. Volumul se intitulează "O istorie a Rusiei. 1900-1945" şi va constitui baza unui manual şcolar ce va fi dat în folosinţa elevilor anul viitor.
Se pare că ghidul este rezultatul unei iniţiative sprijinite de Vladimir Putin de a evalua acţiunile lui Stalin dintr-o perspectivă ceva mai îngăduitoare. Totuşi, criticii volumului susţin că anumite fragmente din carte încearcă să-l absolve pe Stalin de orice crimă.
"Nu încercăm să îl apărăm pe Stalin. Vrem doar să îi studiem personalitatea, să explicăm acţiunile sale şi să arătăm realizările sale", explică editorul Alexander Danilov.
Manualul îi informează pe profesori că Marea
Teroare din anii 1930 a survenit pentru că Stalin "nu ştia de unde va veni următoarea lovitură, astfel încât a atacat fiecare grup sau mişcare ce nu împărtăşea ideile sale". "Este important să se înţeleagă că Stalin a acţionat în situaţii istorice concrete şi că a lua decizii raţionale pentru a apăra sistemul şi pentru a asigura continuitatea procesului de modernizare a ţării", continuă documentul
.
Volumul a fost publicat de editura Prosveshenije, o companie sprijinită de stat ce a deţinut monopolul asupra publicării de manuale şcolare în era sovietică. Site-ul editurii susţine că "Prosveshenije rămâne una dintre puţinele instrumente eficiente ale consolidării naţionale, un centru de formare şi distribuţie pentru valorile educaţionale ruseşti".
"Este un fals. Nu se poate spune sub nicio formă că toate acţiunile lui Stalin au fost raţionale, iar multe dintre acestea au făcut rău ţării", susţine, pe de altă parte, Roy Medvedev, un cunoscut istoric rus.
În Occident, ideea potrivit căreia milioane de oameni au fost executaţi, exilaţi în Siberia sau au murit de foame în anii 1920, ca urmare a unor decizii luate de Stalin, este larg acceptată. În anii 1930, cei consideraţi suspecţi sau o ameninţare la adresa regimului sovietic erau omorâţi sau exilaţi în lagăre de muncă în zone izolate din Siberia sau Asia Centrală.
Presa rusa publica lista unei Europe divizate in "tari rusofile" si "tari rusofobe"
Moscova reuseste sa dezbine tarile "batranului continent". Provomarea intereselor politice sub amenintarea " armei energetice" devine deja o marca inregistrata a Kremlinului. Jocul dur al rusilor din pozitie de mare putere energetica tinde sa subjuge voita politica a unei Europe tot mai dezbinate. Principiul "divide et imperam" functioneaza perfect asupra diriguitorilor europeni care reactionata sub frica opririi robinetului energetic. Formulele gasite de liderii europeni, dornici, la nivel declarativ sa dea o lectie "marelui urs" s-au dovedit mai degraba emasculate si lipsite de continut limitandu-se doar la "analiza profunda" si "ingrijorare" vizavi de interventia disproportionata a Rusia in Georgia. Romania se afla pe o "lista neagra" conform presei ruse in tabara "criticilor moderati" la adresa Moscovei din perpectiva unor reglari de "conturi
istorice" si totodata din proiectarea conflictului din Osetia de Sud asupra Transnistriei, Rusia fiind vazuta de catre Bucuresti ca un inamic al "Moldovei fratesti".
Atfel, summitul Uniunii Europene care s-a desfasurat luni, la Bruxelles, pe marginea relatiilor cu Rusia, a demonstrat inca o data: Europa este dezbinata. Analizand ultimele actiuni si declaratii ale liderilor europeni, Izvestia a incercat sa "clasifice" cele 27 de tari ale UE, pe baza unui inedit "rating al rusofobiei" (sau, invers, al rusofiliei).
In primul grup intra cei mai inversunati critici ai Rusiei. Tonul in aceasta grupa il dau cele trei republici baltice si Polonia. Tocmai liderii acestor tari (in compania
presedintelui ucrainean Iuscenko) s-au deplasat la Tbilisi, in toiul conflictului cu Rusia, pentru a-l sprijini pe Mihail Saakasvili, si tot aceste tari cer in modul cel mai insistent sanctiuni antirusesti.
Din fericire pentru Moscova, greutatea politica a statelor baltice este destul de mica in Europa, iar Varsovia s-a discreditat in ultimul timp prin "eforturile" fratilor Kaczynski.
Rusofobii declarati
La cei "patru rusofobi principali" ai Europei se raliaza Marea
Britanie si Suedia. Relatiile ruso-britanice s-au deteriorat dupa otravirea lui Aleksandr Litvinenko, prezentand dupa aceasta o serie infinita de scandaluri. Premierul Gordon Brown critica cel mai tare Kremlinul si propune suspendarea statutului Rusiei de membra in G8. In ceea ce priveste Suedia, pentru radicalizarea atitudinii sale, Moscova ar trebui sa-i "multumeasca" in primul rand ministrului de externe al acestei tari, Carl Bildt, care a luat evenimentele din Georgia atat de aproape de inima
, incat nu a ezitat sa compare Rusia cu Germania hitlerista.
Romania, critic moderat
Al doilea grup este cel al "criticilor moderati". In campania de ponegrire a Kremlinului ei nu doresc sa joace rolul de "vioara intai", insa in anumite conditii ar putea sa-i sprijine pe baltici si pe alti antagonisti ai Moscovei.
In acest grup intra in primul rand tarile din Europa de Est: Cehia, Ungaria si Romania. Fiecare dintre ele are de reglat "conturi istorice" cu Rusia, dar spre deosebire de Polonia nu transforma confruntarea cu Moscova intr-o idee fixa a politicii lor externe. Ungaria are atitudinea cea mai putin radicala - ea coopereaza in mod fructuos cu Moscova in domeniul exportului de combustibili. Dimpotriva, intr-o serie intreaga de probleme, Romania se apropie de primul grup. Potrivit Izvestia, Bucurestiul proiecteaza conflictul din Osetia de Sud asupra Transnistriei, iar Rusia este considerata un inamic al "Republicii Moldova fratesti", informeaza Agerpres.
In categoria "criticilor moderati" poate fi inclusa si Danemarca, relatiile ruso-daneze fiind marcate, la vremea lor, de scandalul legat de fostul vicepremier cecen separatist, Ahmed Zakaev.
"Pragmaticii", "centristii" si "neutrii"
Cel mai numeros este "al treilea grup" - "pragmaticii", "centristii" sau "neutrii", care nu doresc sa se implice intr-o confruntare serioasa cu o putere nucleara, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU si, mai presus de toate, important furnizor de petrol si gaz.
Din acest grup fac parte Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Spania, Finlanda, Olanda, Austria, Portugalia, Irlanda si Malta. Potrivit Izvestia, Slovacia coopereaza in mai multe domenii cu Rusia, iar opinia publica slovaca este infestata in cea mai mica masura de rusofobie. De asemenea, Slovenia, careia nu-i sunt caracteristice complexele altor foste tari socialiste, isi construieste relatiile cu Moscova intr-un mod lucid si rational, fara a-si uita interesul. Bulgaria, a carei elita politica nu nutreste sentimente prea tandre fata de Moscova, este nevoita sa tina cont de opinia publica, favorabila Rusiei.
Spania s-a pomenit intr-o situatie echivoca: pe de o parte, unui stat care lupta cu separatismul basc nu poate sa-i placa recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud; pe de alta parte, Madridul nu are motive sa se certe cu Moscova, dialogul politic dintre cele doua tari fiind unul productiv.
Intr-o situatie delicata este si Finlanda. Relatiile economice stranse pe care acest stat le are cu Rusia nu-i permit sa adere la grupul criticilor acerbi, insa Helsinki este nevoit sa tina cont
de opinia vecinilor sai apropiati: suedezii si republicile baltice. "Solidaritatea baltica" nu este pentru tarile nordice o vorba goala.
In sfarsit, in al patrulea grup intra "avocatii", "promotorii" unor bune relatii cu Rusia. Cel mai insemnat rol ii revine aici Frantei, cu a sa "politica estica" ce presupune un parteneriat strategic cu Rusia. Din fericire pentru Moscova, tocmai Franta detine in acest moment presedintia UE.
O abordare traditional echilibrata demonstreaza Germania, care nu doreste nici sa izoleze Rusia, nici sa initieze sanctiuni la adresa ei. Un alt prieten al Rusiei este Italia, mai ales dupa ce in fotoliul de premier a revenit Silvio Berlusconi, care il numeste pe actualul premier rus "prietenul Vladimir".
In tabara rusofililor mai pot fi incluse Belgia si Luxemburg, doua dintre intemeietoarele UE, precum si Grecia si Cipru, doua tari ortodoxe, care apara Moscova la toate forumurile europene. In afara de simpatia istorica reciproca, Moscova si Atena sunt legate astazi de contracte ambitioase in domeniul energeticii.
istorice" si totodata din proiectarea conflictului din Osetia de Sud asupra Transnistriei, Rusia fiind vazuta de catre Bucuresti ca un inamic al "Moldovei fratesti".
Atfel, summitul Uniunii Europene care s-a desfasurat luni, la Bruxelles, pe marginea relatiilor cu Rusia, a demonstrat inca o data: Europa este dezbinata. Analizand ultimele actiuni si declaratii ale liderilor europeni, Izvestia a incercat sa "clasifice" cele 27 de tari ale UE, pe baza unui inedit "rating al rusofobiei" (sau, invers, al rusofiliei).
In primul grup intra cei mai inversunati critici ai Rusiei. Tonul in aceasta grupa il dau cele trei republici baltice si Polonia. Tocmai liderii acestor tari (in compania
presedintelui ucrainean Iuscenko) s-au deplasat la Tbilisi, in toiul conflictului cu Rusia, pentru a-l sprijini pe Mihail Saakasvili, si tot aceste tari cer in modul cel mai insistent sanctiuni antirusesti.
Din fericire pentru Moscova, greutatea politica a statelor baltice este destul de mica in Europa, iar Varsovia s-a discreditat in ultimul timp prin "eforturile" fratilor Kaczynski.
Rusofobii declarati
La cei "patru rusofobi principali" ai Europei se raliaza Marea
Britanie si Suedia. Relatiile ruso-britanice s-au deteriorat dupa otravirea lui Aleksandr Litvinenko, prezentand dupa aceasta o serie infinita de scandaluri. Premierul Gordon Brown critica cel mai tare Kremlinul si propune suspendarea statutului Rusiei de membra in G8. In ceea ce priveste Suedia, pentru radicalizarea atitudinii sale, Moscova ar trebui sa-i "multumeasca" in primul rand ministrului de externe al acestei tari, Carl Bildt, care a luat evenimentele din Georgia atat de aproape de inima
, incat nu a ezitat sa compare Rusia cu Germania hitlerista.
Romania, critic moderat
Al doilea grup este cel al "criticilor moderati". In campania de ponegrire a Kremlinului ei nu doresc sa joace rolul de "vioara intai", insa in anumite conditii ar putea sa-i sprijine pe baltici si pe alti antagonisti ai Moscovei.
In acest grup intra in primul rand tarile din Europa de Est: Cehia, Ungaria si Romania. Fiecare dintre ele are de reglat "conturi istorice" cu Rusia, dar spre deosebire de Polonia nu transforma confruntarea cu Moscova intr-o idee fixa a politicii lor externe. Ungaria are atitudinea cea mai putin radicala - ea coopereaza in mod fructuos cu Moscova in domeniul exportului de combustibili. Dimpotriva, intr-o serie intreaga de probleme, Romania se apropie de primul grup. Potrivit Izvestia, Bucurestiul proiecteaza conflictul din Osetia de Sud asupra Transnistriei, iar Rusia este considerata un inamic al "Republicii Moldova fratesti", informeaza Agerpres.
In categoria "criticilor moderati" poate fi inclusa si Danemarca, relatiile ruso-daneze fiind marcate, la vremea lor, de scandalul legat de fostul vicepremier cecen separatist, Ahmed Zakaev.
"Pragmaticii", "centristii" si "neutrii"
Cel mai numeros este "al treilea grup" - "pragmaticii", "centristii" sau "neutrii", care nu doresc sa se implice intr-o confruntare serioasa cu o putere nucleara, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU si, mai presus de toate, important furnizor de petrol si gaz.
Din acest grup fac parte Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Spania, Finlanda, Olanda, Austria, Portugalia, Irlanda si Malta. Potrivit Izvestia, Slovacia coopereaza in mai multe domenii cu Rusia, iar opinia publica slovaca este infestata in cea mai mica masura de rusofobie. De asemenea, Slovenia, careia nu-i sunt caracteristice complexele altor foste tari socialiste, isi construieste relatiile cu Moscova intr-un mod lucid si rational, fara a-si uita interesul. Bulgaria, a carei elita politica nu nutreste sentimente prea tandre fata de Moscova, este nevoita sa tina cont de opinia publica, favorabila Rusiei.
Spania s-a pomenit intr-o situatie echivoca: pe de o parte, unui stat care lupta cu separatismul basc nu poate sa-i placa recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud; pe de alta parte, Madridul nu are motive sa se certe cu Moscova, dialogul politic dintre cele doua tari fiind unul productiv.
Intr-o situatie delicata este si Finlanda. Relatiile economice stranse pe care acest stat le are cu Rusia nu-i permit sa adere la grupul criticilor acerbi, insa Helsinki este nevoit sa tina cont
de opinia vecinilor sai apropiati: suedezii si republicile baltice. "Solidaritatea baltica" nu este pentru tarile nordice o vorba goala.
In sfarsit, in al patrulea grup intra "avocatii", "promotorii" unor bune relatii cu Rusia. Cel mai insemnat rol ii revine aici Frantei, cu a sa "politica estica" ce presupune un parteneriat strategic cu Rusia. Din fericire pentru Moscova, tocmai Franta detine in acest moment presedintia UE.
O abordare traditional echilibrata demonstreaza Germania, care nu doreste nici sa izoleze Rusia, nici sa initieze sanctiuni la adresa ei. Un alt prieten al Rusiei este Italia, mai ales dupa ce in fotoliul de premier a revenit Silvio Berlusconi, care il numeste pe actualul premier rus "prietenul Vladimir".
In tabara rusofililor mai pot fi incluse Belgia si Luxemburg, doua dintre intemeietoarele UE, precum si Grecia si Cipru, doua tari ortodoxe, care apara Moscova la toate forumurile europene. In afara de simpatia istorica reciproca, Moscova si Atena sunt legate astazi de contracte ambitioase in domeniul energeticii.
Bîstroe şi drepturile minorităţii române rămân aspectele delicate în relaţia cu Ucraina
Canalul Bîstroe şi anumite probleme ale minorităţii române din Ucraina rămân teme delicate pe agenda bilaterală cu Ucraina, în timp ce schimburile economice şi relaţiile culturale constituie aspectele pozitive, a declarat într-un interviu pentru NewsIn ambasadorul Românei la Kiev Traian Hristea.
Traian Laurenţiu Hristea este de trei ani ambasadorul României la Kiev şi în aceşti ani a constatat schimbări semnificative, atât în relaţiile oficiale dintre cele două state, cât şi în relaţiile economice, culturale şi sociale. Reuniunea anuală a diplomaţiei române, desfăşurată în perioada 2-3 septembrie, este un moment de bilanţ pentru fiecare ambasador în parte, iar reprezentantul Românei în Ucraina a vorbit despre realizările, dar şi problemele, care se află pe agenda relaţiilor bilaterale.
Comisia prezidenţială mixtă, un instrument eficient pentru relaţiile bilaterale
"Cea mai mare
realizare a anului care a trecut de la precedenta reuniune aş considera-o a fi desfăşurarea activităţilor Comisiei mixte prezidenţiale româno-ucrainene. Acest instrument, care este într-un fel pălăria oficială a relaţiilor bilaterale, a înregistrat anumite progrese, după o naştere mai dificilă. Comisia şi-a desfăşura activitatea şi a stabilit o anumită cale pentru realizarea anumitor obiective", a explicat ambasadorul.
În acest context, Hristea a amintit de continuarea dialogului bilateral la nivel politic. "În primul rând, m-aş referi la vizitele şi contactele dintre miniştrii de externe ai României şi ai Ucrainei şi intensificarea coooperării la nivel regional, în cadrul euroregiunilor Prutul de Sus, Dunărea de Jos şi a euroregiunii Mării Negre care se află acum în curs de constituire.
Diplomatul a evidenţiat şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale la nivelul societăţii, a contactelor dintre oameni şi la nivelul turiştilor.
Vizita oficială a lui Traian Băsescu în Ucraina rămâne stabilită pentru toamna acestui an, în ciuda escalei-fulger la Kiev din timpul turneului prezidenţial efectuat după izbucnirea conflictului din Georgia. "Depinde însă de calendarul prezidenţial şi de cel al partenerilor ucraineni când se va realiza această vizită", a adăugat Hristea.
Hristea a vorbit şi despre realizările legate de capitolul financiar-economic. "Pentru prima dată
, România a realizat un sold excedentar cu Ucraina după o lungă perioadă în care schimburile au fost deficitare. Am ajuns la o cifră a importurilor şi exporturilor care, deşi nu reflectă potenţialul clar al celor două state, au reuşit să depăşească cifra de un miliard de dolari
, în condiţiile în care România este stat membru UE, iar Ucraina nu, şi avem diferite bariere de ordin tarifar, comercial, taxe vamale, ca şi măsuri preventive pe care Ucraina le ia pentru protejarea pieţii interne", a afirmat Hristea.
Un alt progres pe care ambasadorul l-a evidenţiat este intrarea relaţiilor din planul educaţiei "într-o dimensiune organizată", prin semnarea unui acord la nivel de ministere de educaţie din cele două state. Un astfel de acord are implicaţii importante pentru minoritatea română din Ucraina şi cea ucraineană din România, a accentuat reprezentantul României la Kiev.
Presa ucraineană reflectă o imagine mai pozitivă a României
Traian Hristea a constat recent că şi presa din Ucraina a început să conştientizeze rolul pe care România îl joacă în regiune.
"În planul mass-media, încep să constat la Kiev o altă imagine decât cea cu care eram obişnuiţi până în prezent, o imagine care încet-încet vine să corespundă statutului de stat membru al UE şi NATO. Apar din ce în ce mai multe articole pozitive şi acest lucru nu poate decât să mă bucure şi pe noi toţi care lucrăm la Kiev. Am informaţii că şi între oamenii de presă din Ucraina şi România există relaţii mai bune, iar acest lucru nu se întrevedea acum trei ani când am preluat portofoliul", a spus diplomatul român.
De asemenea, şi relaţiile culturale - dintre artişti, scriitori, actori şi muzicieni din cele două ţări - sunt mai intense. "Relaţiile culturale au înregistrat o dinamică pozitivă şi aş putea să subliniez faptul că România, Bucureştiul în special, a devenit o destinaţie culturală pentru turiştii avizaţi din Ucraina", a afirmat ambasadorul.
În plus
, România a obţinut cu ocazia vizitei din luna iulie a ministrului Lazăr Comănescu în Ucraina deschiderea unui Institut Cultural Român la Kiev, cu filială la Cernăuţi.
Elemente de îngrijorare pentru minoritatea română din Ucraina
Totuşi, unele probleme persistă în relaţiile cu Ucraina, iar una dintre cele mai arzătoare teme este respectarea drepturilor minorităţilor româneşti din Ucraina.
"Interesul pentru respectarea drepturilor minorităţilor este reciproc - atât din partea Kievului, cât şi din partea Bucureştiului, dar sunt unele elemente de îngrijorare pe care le putem sesiza în rândul comunităţii române", a arătat Hristea.
"Un astfel de exemplu ar fi un ordin al ministrului educaţiei şi ştiinţei din Ucraina prin care anumite materii predate în limba română să înceapă să fie predate în mod treptat în limba ucraineană. Aceste elemente mi-au fost aduse la cunoştinţă şi a fost abordat subiectul cu partenerii ucraineni. Sperăm că problema îşi va găsi rezolvarea într-o abordare europeană şi că partea ucraineană îşi va da seama încet-încet de consecinţele pe care un astfel de ordin poate să îl aibă în planul educaţiei în limba maternă în şcolile din Ucraina", a explicat ambasadorul.
"Din contactele pe care le am şi cu alţi colegi diplomaţi la Kiev, înţeleg că aceasta nu este numai o preocupare a României. Şi alte state împărtăşesc aceeaşi preocupare", a mai spus Hristea.
Diplomatul speră că prin alinierea Ucrainei la procesul Bologna şi printr-un dialog mai activ cu autorităţile ucrainene centrale şi locale la nivelul regiunilor şi localităţilor unde există o comunitate românească să determine o nouă abordare. "Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru va fi realizat, dar avem aşteptări pozitive şi sperăm să ni le şi îndeplinim", a subliniat Hristea.
În ceea ce priveşte problematica generală a minorităţilor, România foloseşte un instrument din cadrul Comisiei prezidenţiale, care are şi un comitet special dedicat problemelor minorităţilor naţionale şi promovării drepturilor minorităţilor româneşti din Ucraina şi a celei ucrainene din România.
"Sperăm că vom relua activitatea acestei comisii mixte interguvernamentale astfel încât aspectele rămase în suspensie în ceea ce priveşte problemele minorităţilor naţionale să poată să fie reluate şi să se poată identifica anumite soluţii în conformitate cu standardele internaţionale", a declarat Traian Hristea.
În plus, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor minorităţii române, MAE discută cu Ucraina deschiderea a două noi consulate, la Ojgorod şi la Zlatna.
Comunitatea românească din Ucraina numără peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 români, iar 258.600 "moldoveni".
Acordul de mic trafic
de frontieră are şanse să fie semnat până la sfârşitul anului
După ce România a trimis Kievului în luna martie a acestui an un proiect de acord privind micul trafic de frontieră, între Ucraina şi România au avut loc mai multe runde de negocieri care se vor finaliza în curând.
"Ultima reuniune a avut loc la Bucureşti, în luna iulie. Practic, sunt convenite prevederi importante ale acestui acord de mic trafic de frontieră. Mai trebuie stabilite nişte elemente din cadrul acordului şi anexele care cuprind localităţile care vor beneficia de acest acord de o parte şi de alta a frontierei", a explicat Hristea.
Pe perioada verii, a mai spus acesta, lucrurile s-au mai clarificat, amintind că există necesitatea unor consultări cu partenerii de la Comisia Europeană. "În urma finalizării acestor consultări, probabil că se vor încheia şi negocierile pe maginea acestui acord", a declarat ambasadorul român.
Hristea a mai spus că este optimist în ceea ce priveşte semnarea Acordului de mic trafic de frontieră până la sfârşitul anului 2008. "Este în interesul ambelor state şi cred că într-o perioadă rezonabilă de timp acest acord va fi finalizat", a accentuat oficialul român.
Continuarea lucrărilor la Canalul Bîstroe atrage după sine un deficit de autoritate în relaţia cu UE
În urma reuniunii Espoo de la Bucureşti, statele părţi au adoptat un avertisment adresat Ucrainei în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor la Canalul Bîstroe. La mijlocul lunii august, Ucraina a anunţat încetarea lucrărilor la proiect.
Ambasadorul României a atras însă atenţia că mai este necesară parcurgerea unei etape: deplina conformitate a acestui anunţ al autorităţilor ucrainene cu hotărârea statelor părţi la Convenţia de la Espoo.
"Nu e vorba numai oprirea lucrărilor la partea a doua a proiectului, ci de încetarea totală a lucrărilor, efectuarea unor analize, luarea în considerare a unor soluţii alternative şi consultarea cu publicul, aşa cum prevede Convenţia de la Espoo", a explicat Traian Hristea.
"Înţeleg că la sfârşitul lunii iulie a fost o nouă echipă de experţi internaţioanli care au inspectat lucrările la Bîstroe şi aşteptăm raportul pe care aceştia l-au întocmit. Sperăm că va fi unul obiectiv", a adăugat acesta.
"Sperăm că Ucraina îşi va respecta obligaţiile legate de toate convenţiile la care este parte, cu atât mai mult cu cât nerespectarea atrage după sine un deficit de autoritate în relaţiile cu statele mebre UE", a subliniat în încheiere Traian Hristea.
Traian Laurenţiu Hristea este de trei ani ambasadorul României la Kiev şi în aceşti ani a constatat schimbări semnificative, atât în relaţiile oficiale dintre cele două state, cât şi în relaţiile economice, culturale şi sociale. Reuniunea anuală a diplomaţiei române, desfăşurată în perioada 2-3 septembrie, este un moment de bilanţ pentru fiecare ambasador în parte, iar reprezentantul Românei în Ucraina a vorbit despre realizările, dar şi problemele, care se află pe agenda relaţiilor bilaterale.
Comisia prezidenţială mixtă, un instrument eficient pentru relaţiile bilaterale
"Cea mai mare
realizare a anului care a trecut de la precedenta reuniune aş considera-o a fi desfăşurarea activităţilor Comisiei mixte prezidenţiale româno-ucrainene. Acest instrument, care este într-un fel pălăria oficială a relaţiilor bilaterale, a înregistrat anumite progrese, după o naştere mai dificilă. Comisia şi-a desfăşura activitatea şi a stabilit o anumită cale pentru realizarea anumitor obiective", a explicat ambasadorul.
În acest context, Hristea a amintit de continuarea dialogului bilateral la nivel politic. "În primul rând, m-aş referi la vizitele şi contactele dintre miniştrii de externe ai României şi ai Ucrainei şi intensificarea coooperării la nivel regional, în cadrul euroregiunilor Prutul de Sus, Dunărea de Jos şi a euroregiunii Mării Negre care se află acum în curs de constituire.
Diplomatul a evidenţiat şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale la nivelul societăţii, a contactelor dintre oameni şi la nivelul turiştilor.
Vizita oficială a lui Traian Băsescu în Ucraina rămâne stabilită pentru toamna acestui an, în ciuda escalei-fulger la Kiev din timpul turneului prezidenţial efectuat după izbucnirea conflictului din Georgia. "Depinde însă de calendarul prezidenţial şi de cel al partenerilor ucraineni când se va realiza această vizită", a adăugat Hristea.
Hristea a vorbit şi despre realizările legate de capitolul financiar-economic. "Pentru prima dată
, România a realizat un sold excedentar cu Ucraina după o lungă perioadă în care schimburile au fost deficitare. Am ajuns la o cifră a importurilor şi exporturilor care, deşi nu reflectă potenţialul clar al celor două state, au reuşit să depăşească cifra de un miliard de dolari
, în condiţiile în care România este stat membru UE, iar Ucraina nu, şi avem diferite bariere de ordin tarifar, comercial, taxe vamale, ca şi măsuri preventive pe care Ucraina le ia pentru protejarea pieţii interne", a afirmat Hristea.
Un alt progres pe care ambasadorul l-a evidenţiat este intrarea relaţiilor din planul educaţiei "într-o dimensiune organizată", prin semnarea unui acord la nivel de ministere de educaţie din cele două state. Un astfel de acord are implicaţii importante pentru minoritatea română din Ucraina şi cea ucraineană din România, a accentuat reprezentantul României la Kiev.
Presa ucraineană reflectă o imagine mai pozitivă a României
Traian Hristea a constat recent că şi presa din Ucraina a început să conştientizeze rolul pe care România îl joacă în regiune.
"În planul mass-media, încep să constat la Kiev o altă imagine decât cea cu care eram obişnuiţi până în prezent, o imagine care încet-încet vine să corespundă statutului de stat membru al UE şi NATO. Apar din ce în ce mai multe articole pozitive şi acest lucru nu poate decât să mă bucure şi pe noi toţi care lucrăm la Kiev. Am informaţii că şi între oamenii de presă din Ucraina şi România există relaţii mai bune, iar acest lucru nu se întrevedea acum trei ani când am preluat portofoliul", a spus diplomatul român.
De asemenea, şi relaţiile culturale - dintre artişti, scriitori, actori şi muzicieni din cele două ţări - sunt mai intense. "Relaţiile culturale au înregistrat o dinamică pozitivă şi aş putea să subliniez faptul că România, Bucureştiul în special, a devenit o destinaţie culturală pentru turiştii avizaţi din Ucraina", a afirmat ambasadorul.
În plus
, România a obţinut cu ocazia vizitei din luna iulie a ministrului Lazăr Comănescu în Ucraina deschiderea unui Institut Cultural Român la Kiev, cu filială la Cernăuţi.
Elemente de îngrijorare pentru minoritatea română din Ucraina
Totuşi, unele probleme persistă în relaţiile cu Ucraina, iar una dintre cele mai arzătoare teme este respectarea drepturilor minorităţilor româneşti din Ucraina.
"Interesul pentru respectarea drepturilor minorităţilor este reciproc - atât din partea Kievului, cât şi din partea Bucureştiului, dar sunt unele elemente de îngrijorare pe care le putem sesiza în rândul comunităţii române", a arătat Hristea.
"Un astfel de exemplu ar fi un ordin al ministrului educaţiei şi ştiinţei din Ucraina prin care anumite materii predate în limba română să înceapă să fie predate în mod treptat în limba ucraineană. Aceste elemente mi-au fost aduse la cunoştinţă şi a fost abordat subiectul cu partenerii ucraineni. Sperăm că problema îşi va găsi rezolvarea într-o abordare europeană şi că partea ucraineană îşi va da seama încet-încet de consecinţele pe care un astfel de ordin poate să îl aibă în planul educaţiei în limba maternă în şcolile din Ucraina", a explicat ambasadorul.
"Din contactele pe care le am şi cu alţi colegi diplomaţi la Kiev, înţeleg că aceasta nu este numai o preocupare a României. Şi alte state împărtăşesc aceeaşi preocupare", a mai spus Hristea.
Diplomatul speră că prin alinierea Ucrainei la procesul Bologna şi printr-un dialog mai activ cu autorităţile ucrainene centrale şi locale la nivelul regiunilor şi localităţilor unde există o comunitate românească să determine o nouă abordare. "Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru va fi realizat, dar avem aşteptări pozitive şi sperăm să ni le şi îndeplinim", a subliniat Hristea.
În ceea ce priveşte problematica generală a minorităţilor, România foloseşte un instrument din cadrul Comisiei prezidenţiale, care are şi un comitet special dedicat problemelor minorităţilor naţionale şi promovării drepturilor minorităţilor româneşti din Ucraina şi a celei ucrainene din România.
"Sperăm că vom relua activitatea acestei comisii mixte interguvernamentale astfel încât aspectele rămase în suspensie în ceea ce priveşte problemele minorităţilor naţionale să poată să fie reluate şi să se poată identifica anumite soluţii în conformitate cu standardele internaţionale", a declarat Traian Hristea.
În plus, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor minorităţii române, MAE discută cu Ucraina deschiderea a două noi consulate, la Ojgorod şi la Zlatna.
Comunitatea românească din Ucraina numără peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 români, iar 258.600 "moldoveni".
Acordul de mic trafic
de frontieră are şanse să fie semnat până la sfârşitul anului
După ce România a trimis Kievului în luna martie a acestui an un proiect de acord privind micul trafic de frontieră, între Ucraina şi România au avut loc mai multe runde de negocieri care se vor finaliza în curând.
"Ultima reuniune a avut loc la Bucureşti, în luna iulie. Practic, sunt convenite prevederi importante ale acestui acord de mic trafic de frontieră. Mai trebuie stabilite nişte elemente din cadrul acordului şi anexele care cuprind localităţile care vor beneficia de acest acord de o parte şi de alta a frontierei", a explicat Hristea.
Pe perioada verii, a mai spus acesta, lucrurile s-au mai clarificat, amintind că există necesitatea unor consultări cu partenerii de la Comisia Europeană. "În urma finalizării acestor consultări, probabil că se vor încheia şi negocierile pe maginea acestui acord", a declarat ambasadorul român.
Hristea a mai spus că este optimist în ceea ce priveşte semnarea Acordului de mic trafic de frontieră până la sfârşitul anului 2008. "Este în interesul ambelor state şi cred că într-o perioadă rezonabilă de timp acest acord va fi finalizat", a accentuat oficialul român.
Continuarea lucrărilor la Canalul Bîstroe atrage după sine un deficit de autoritate în relaţia cu UE
În urma reuniunii Espoo de la Bucureşti, statele părţi au adoptat un avertisment adresat Ucrainei în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor la Canalul Bîstroe. La mijlocul lunii august, Ucraina a anunţat încetarea lucrărilor la proiect.
Ambasadorul României a atras însă atenţia că mai este necesară parcurgerea unei etape: deplina conformitate a acestui anunţ al autorităţilor ucrainene cu hotărârea statelor părţi la Convenţia de la Espoo.
"Nu e vorba numai oprirea lucrărilor la partea a doua a proiectului, ci de încetarea totală a lucrărilor, efectuarea unor analize, luarea în considerare a unor soluţii alternative şi consultarea cu publicul, aşa cum prevede Convenţia de la Espoo", a explicat Traian Hristea.
"Înţeleg că la sfârşitul lunii iulie a fost o nouă echipă de experţi internaţioanli care au inspectat lucrările la Bîstroe şi aşteptăm raportul pe care aceştia l-au întocmit. Sperăm că va fi unul obiectiv", a adăugat acesta.
"Sperăm că Ucraina îşi va respecta obligaţiile legate de toate convenţiile la care este parte, cu atât mai mult cu cât nerespectarea atrage după sine un deficit de autoritate în relaţiile cu statele mebre UE", a subliniat în încheiere Traian Hristea.
NATO se intruneste de urgenta la Tbilisi
Situatia complexa din jurul Georgiei mobilizeaza tarile membre NATO. Daca la Bucuresti, reprezentantii Georgiei pierdeau o batalie din cadrul "razboiului" aderarii la structurile acestei organizatii prin decizia de neacordare a MAP-ului pentru Tbilisi, de aceasta data este randul Aliantei de a-si arata un interes brusc si sporit fata de acest atat de curtat avanpost al NATO, o pozitie foarte puternica pe care NATO ar putea-o detine in inima
Caucazului. Din punct de vedere geostrategic, pozitia Georgiei este una extrem importanta, un adevarat pivot al intereselor Occidentului in bogata zona in resurse energetice si de asemenea zona de tranzit a viitoarelor conducte ce ar trebui sa reduca depedenta Europei fata de energia
furnizata de Moscova, motiv arhisuficient pentru concentrarea atentiei mondiale asupra aceastei zone de interes vital.
Ambasadorii la NATO ai statelor membre, insotiti de secretarul general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, va merge in Georgia in 15 si 16 septembre pentru a examina cooperarea cu aceasta tara, au anuntat miercuri surse diplomatice, citat de AFP.
"Consiliul Atlanticului de Nord", format din reprezentantii permanenti ai tarilor membre la NATO si prezidat de secretarul Jaap de Hoop Scheffer, "va efectua o vizita de doua zile (la Tbilisi - n.red.), in cadrul contactelor intensive pe care liderii NATO au decis sa le aiba cu Georgia si cu Ucraina la summitul de la Bucuresti, de la inceputul lunii aprilie", a declarat un diplomat.
Aceasta vizita a fost "planificata cu mult timp in urma", la fel ca cea pe care cei 26 de ambasadori au facut-o deja in luna iunie in Ucraina, tara care, la fel ca Georgia, aspira sa adere la NATO, a subliniat el.
In concluzie, deplasarea nu este o consecinta a infruntarilor armate de la inceputul lunii august dintre Georgia si Rusia, a adaugat diplomatul, informeaza NewsIn.
Delegatia va aborda, insa, si chestiunea ajutorului pe care il poate acorda NATO acestei tari, asa cum a anuntat Jaap de Hoop Scheffer dupa reuniunea de urgenta a ministrilor de externe ai NATO din 19 august, consacrata crizei georgiene.
Caucazului. Din punct de vedere geostrategic, pozitia Georgiei este una extrem importanta, un adevarat pivot al intereselor Occidentului in bogata zona in resurse energetice si de asemenea zona de tranzit a viitoarelor conducte ce ar trebui sa reduca depedenta Europei fata de energia
furnizata de Moscova, motiv arhisuficient pentru concentrarea atentiei mondiale asupra aceastei zone de interes vital.
Ambasadorii la NATO ai statelor membre, insotiti de secretarul general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, va merge in Georgia in 15 si 16 septembre pentru a examina cooperarea cu aceasta tara, au anuntat miercuri surse diplomatice, citat de AFP.
"Consiliul Atlanticului de Nord", format din reprezentantii permanenti ai tarilor membre la NATO si prezidat de secretarul Jaap de Hoop Scheffer, "va efectua o vizita de doua zile (la Tbilisi - n.red.), in cadrul contactelor intensive pe care liderii NATO au decis sa le aiba cu Georgia si cu Ucraina la summitul de la Bucuresti, de la inceputul lunii aprilie", a declarat un diplomat.
Aceasta vizita a fost "planificata cu mult timp in urma", la fel ca cea pe care cei 26 de ambasadori au facut-o deja in luna iunie in Ucraina, tara care, la fel ca Georgia, aspira sa adere la NATO, a subliniat el.
In concluzie, deplasarea nu este o consecinta a infruntarilor armate de la inceputul lunii august dintre Georgia si Rusia, a adaugat diplomatul, informeaza NewsIn.
Delegatia va aborda, insa, si chestiunea ajutorului pe care il poate acorda NATO acestei tari, asa cum a anuntat Jaap de Hoop Scheffer dupa reuniunea de urgenta a ministrilor de externe ai NATO din 19 august, consacrata crizei georgiene.
Rusia se înarmează pentru un război economic cu Ucraina
Temerile Ucrainei că va deveni următoarea „ţintă” a Rusiei după capitolul Georgia par să se adeverească, dar nu pe plan militar, ci în privinţa Peninsulei Crimeea. Ca şi în alte cazuri, Moscova se „încălzeşte” pentru un război economic cu autorităţile de la Kiev. Ameninţarea a fost lansată voalat chiar de prim-vicepremierul rus, Igor Suvalov, care le-a cerut ministerelor „să apere” economia
Federaţiei de mărfurile furnizate de Ucraina (primită în mai 2008 în Organizaţia Mondială a Comerţului – la care Rusia are mulţi ani uşile închise).
Astfel, sub mandatul conferit de apărarea intereselor economiei naţionale, regimul de comerţ liber cu Ucraina ar putea fi anulat, fie puternic înăsprit, potrivit „Kommersant-Ukraina”, citat de Hotnews. Un lucru este cert, notează publicaţia citată, deschiderea pieţei ruse pentru zahărul ucrainean nu va mai avea loc la 1 ianuarie 2009. Lista măsurilor cu ajutorul cărora Rusia se va apăra de comerţul cu Ucraina urmează să fie stabilită în termen de o săptămână, precizează cotidianul.
Un lucru este cert, susţine Ria-Novosti, ruşii vor putea presa Ucraina măcar cu o înăsprire a controalelor fitosanitare şi veterinare pentru produsele agricole şi industriale, „carte” pe care Moscova a mai jucat-o şi în cazul Poloniei.
Pregătiri de luni de zile
Demn de menţionat este însă faptul că Guvernul rus lucrează de câteva luni la modificarea regimului comercial cu Ucraina (mai precis din luna mai, când Kievul a aderat la OMC), dar procesul nu a fost politizat. Însă, conflictul mocnit dintre Moscova şi Kiev pe tema staţionării Flotei Ruse la Sevastopol este suficient de important pentru ca Rusia să apeleze la „arma economică”. Readusă în discuţie din cauza situaţiei din Georgia, şi odată cu ordinul preşedintelui Viktor Iuşcenko (ca Flota rusă de la Marea
Neagră să informeze autorităţile ucrainene în legătură cu planurile de plecare a navelor), miza Peninsulei Crimeea se află în spatele acestor strategii ale Moscovei.
Acest lucru vine să se confime şi prin atitudinea destul de împăciuitoare, dar strategică, a premierului rus, Vladimir Putin. Luni, şeful Guvernului de la Moscova respingea speculaţiile conform cărora acţiunile Rusiei ar putea viza Ucraina prooccidentală, după ce a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste georgiene. Rusia „a recunoscut” graniţele Ucrainei, a spus Putin la postul german de televiziune ARD.
„Problemele dintre etniile tătară, ucraineană şi rusă din Crimeea reprezintă o problemă internă a Ucrainei”, a întărit premierul rus, care la summitul NATO de la Bucureşti ameninţa că rupe în două Ucraina şi ia Crimeea înapoi.
Federaţiei de mărfurile furnizate de Ucraina (primită în mai 2008 în Organizaţia Mondială a Comerţului – la care Rusia are mulţi ani uşile închise).
Astfel, sub mandatul conferit de apărarea intereselor economiei naţionale, regimul de comerţ liber cu Ucraina ar putea fi anulat, fie puternic înăsprit, potrivit „Kommersant-Ukraina”, citat de Hotnews. Un lucru este cert, notează publicaţia citată, deschiderea pieţei ruse pentru zahărul ucrainean nu va mai avea loc la 1 ianuarie 2009. Lista măsurilor cu ajutorul cărora Rusia se va apăra de comerţul cu Ucraina urmează să fie stabilită în termen de o săptămână, precizează cotidianul.
Un lucru este cert, susţine Ria-Novosti, ruşii vor putea presa Ucraina măcar cu o înăsprire a controalelor fitosanitare şi veterinare pentru produsele agricole şi industriale, „carte” pe care Moscova a mai jucat-o şi în cazul Poloniei.
Pregătiri de luni de zile
Demn de menţionat este însă faptul că Guvernul rus lucrează de câteva luni la modificarea regimului comercial cu Ucraina (mai precis din luna mai, când Kievul a aderat la OMC), dar procesul nu a fost politizat. Însă, conflictul mocnit dintre Moscova şi Kiev pe tema staţionării Flotei Ruse la Sevastopol este suficient de important pentru ca Rusia să apeleze la „arma economică”. Readusă în discuţie din cauza situaţiei din Georgia, şi odată cu ordinul preşedintelui Viktor Iuşcenko (ca Flota rusă de la Marea
Neagră să informeze autorităţile ucrainene în legătură cu planurile de plecare a navelor), miza Peninsulei Crimeea se află în spatele acestor strategii ale Moscovei.
Acest lucru vine să se confime şi prin atitudinea destul de împăciuitoare, dar strategică, a premierului rus, Vladimir Putin. Luni, şeful Guvernului de la Moscova respingea speculaţiile conform cărora acţiunile Rusiei ar putea viza Ucraina prooccidentală, după ce a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste georgiene. Rusia „a recunoscut” graniţele Ucrainei, a spus Putin la postul german de televiziune ARD.
„Problemele dintre etniile tătară, ucraineană şi rusă din Crimeea reprezintă o problemă internă a Ucrainei”, a întărit premierul rus, care la summitul NATO de la Bucureşti ameninţa că rupe în două Ucraina şi ia Crimeea înapoi.
Musulmanii din întreaga lume au intrat în postul Ramadanului
Musulmanii au intrat de marţi în postul Ramadanului. Timp de o lună, ei îşi vor petrece ziua în rugăciune şi se vor abţine de la plăcerile vieţii.
În capitala Pakistanului, Islamabad, musulmanii au început Ramadanul cu o zi de post negru şi rugăciune.
Pentru pakistanezi perioada postului va fi una dificilă deoarece în ultima perioadă alimentele s-au scumpit spectaculos, motiv pentru care tot mai puţini credincioşi îşi permit mâncărurile speciale care se consumă în fiecare seară de Ramadan.
În Orientul Mijlociu, majoritatea sunnită a început Ramadanul încă de luni, iar şiiţii, cu o zi mai târziu.
La Bethleem numeroşi credincioşi musulmani şi-au început Ramadanul rugându-se în faţa Bisericii Naşterii Domnului, asta pentru că moscheile erau deja arhipline.
Postul Ramadanului cere credinciosului să nu mănânce, să nu bea, să nu facă sex şi să nu fumeze cât timp soarele e pe cer, dar să se concentreze asupra purificării sufletului.
În capitala Pakistanului, Islamabad, musulmanii au început Ramadanul cu o zi de post negru şi rugăciune.
Pentru pakistanezi perioada postului va fi una dificilă deoarece în ultima perioadă alimentele s-au scumpit spectaculos, motiv pentru care tot mai puţini credincioşi îşi permit mâncărurile speciale care se consumă în fiecare seară de Ramadan.
În Orientul Mijlociu, majoritatea sunnită a început Ramadanul încă de luni, iar şiiţii, cu o zi mai târziu.
La Bethleem numeroşi credincioşi musulmani şi-au început Ramadanul rugându-se în faţa Bisericii Naşterii Domnului, asta pentru că moscheile erau deja arhipline.
Postul Ramadanului cere credinciosului să nu mănânce, să nu bea, să nu facă sex şi să nu fumeze cât timp soarele e pe cer, dar să se concentreze asupra purificării sufletului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
