Bîstroe şi drepturile minorităţii române rămân aspectele delicate în relaţia cu Ucraina

Canalul Bîstroe şi anumite probleme ale minorităţii române din Ucraina rămân teme delicate pe agenda bilaterală cu Ucraina, în timp ce schimburile economice şi relaţiile culturale constituie aspectele pozitive, a declarat într-un interviu pentru NewsIn ambasadorul Românei la Kiev Traian Hristea.

Traian Laurenţiu Hristea este de trei ani ambasadorul României la Kiev şi în aceşti ani a constatat schimbări semnificative, atât în relaţiile oficiale dintre cele două state, cât şi în relaţiile economice, culturale şi sociale. Reuniunea anuală a diplomaţiei române, desfăşurată în perioada 2-3 septembrie, este un moment de bilanţ pentru fiecare ambasador în parte, iar reprezentantul Românei în Ucraina a vorbit despre realizările, dar şi problemele, care se află pe agenda relaţiilor bilaterale.

Comisia prezidenţială mixtă, un instrument eficient pentru relaţiile bilaterale

"Cea mai mare
realizare a anului care a trecut de la precedenta reuniune aş considera-o a fi desfăşurarea activităţilor Comisiei mixte prezidenţiale româno-ucrainene. Acest instrument, care este într-un fel pălăria oficială a relaţiilor bilaterale, a înregistrat anumite progrese, după o naştere mai dificilă. Comisia şi-a desfăşura activitatea şi a stabilit o anumită cale pentru realizarea anumitor obiective", a explicat ambasadorul.

În acest context, Hristea a amintit de continuarea dialogului bilateral la nivel politic. "În primul rând, m-aş referi la vizitele şi contactele dintre miniştrii de externe ai României şi ai Ucrainei şi intensificarea coooperării la nivel regional, în cadrul euroregiunilor Prutul de Sus, Dunărea de Jos şi a euroregiunii Mării Negre care se află acum în curs de constituire.

Diplomatul a evidenţiat şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale la nivelul societăţii, a contactelor dintre oameni şi la nivelul turiştilor.

Vizita oficială a lui Traian Băsescu în Ucraina rămâne stabilită pentru toamna acestui an, în ciuda escalei-fulger la Kiev din timpul turneului prezidenţial efectuat după izbucnirea conflictului din Georgia. "Depinde însă de calendarul prezidenţial şi de cel al partenerilor ucraineni când se va realiza această vizită", a adăugat Hristea.

Hristea a vorbit şi despre realizările legate de capitolul financiar-economic. "Pentru prima dată
, România a realizat un sold excedentar cu Ucraina după o lungă perioadă în care schimburile au fost deficitare. Am ajuns la o cifră a importurilor şi exporturilor care, deşi nu reflectă potenţialul clar al celor două state, au reuşit să depăşească cifra de un miliard de dolari
, în condiţiile în care România este stat membru UE, iar Ucraina nu, şi avem diferite bariere de ordin tarifar, comercial, taxe vamale, ca şi măsuri preventive pe care Ucraina le ia pentru protejarea pieţii interne", a afirmat Hristea.

Un alt progres pe care ambasadorul l-a evidenţiat este intrarea relaţiilor din planul educaţiei "într-o dimensiune organizată", prin semnarea unui acord la nivel de ministere de educaţie din cele două state. Un astfel de acord are implicaţii importante pentru minoritatea română din Ucraina şi cea ucraineană din România, a accentuat reprezentantul României la Kiev.

Presa ucraineană reflectă o imagine mai pozitivă a României

Traian Hristea a constat recent că şi presa din Ucraina a început să conştientizeze rolul pe care România îl joacă în regiune.

"În planul mass-media, încep să constat la Kiev o altă imagine decât cea cu care eram obişnuiţi până în prezent, o imagine care încet-încet vine să corespundă statutului de stat membru al UE şi NATO. Apar din ce în ce mai multe articole pozitive şi acest lucru nu poate decât să mă bucure şi pe noi toţi care lucrăm la Kiev. Am informaţii că şi între oamenii de presă din Ucraina şi România există relaţii mai bune, iar acest lucru nu se întrevedea acum trei ani când am preluat portofoliul", a spus diplomatul român.

De asemenea, şi relaţiile culturale - dintre artişti, scriitori, actori şi muzicieni din cele două ţări - sunt mai intense. "Relaţiile culturale au înregistrat o dinamică pozitivă şi aş putea să subliniez faptul că România, Bucureştiul în special, a devenit o destinaţie culturală pentru turiştii avizaţi din Ucraina", a afirmat ambasadorul.

În plus
, România a obţinut cu ocazia vizitei din luna iulie a ministrului Lazăr Comănescu în Ucraina deschiderea unui Institut Cultural Român la Kiev, cu filială la Cernăuţi.

Elemente de îngrijorare pentru minoritatea română din Ucraina

Totuşi, unele probleme persistă în relaţiile cu Ucraina, iar una dintre cele mai arzătoare teme este respectarea drepturilor minorităţilor româneşti din Ucraina.

"Interesul pentru respectarea drepturilor minorităţilor este reciproc - atât din partea Kievului, cât şi din partea Bucureştiului, dar sunt unele elemente de îngrijorare pe care le putem sesiza în rândul comunităţii române", a arătat Hristea.

"Un astfel de exemplu ar fi un ordin al ministrului educaţiei şi ştiinţei din Ucraina prin care anumite materii predate în limba română să înceapă să fie predate în mod treptat în limba ucraineană. Aceste elemente mi-au fost aduse la cunoştinţă şi a fost abordat subiectul cu partenerii ucraineni. Sperăm că problema îşi va găsi rezolvarea într-o abordare europeană şi că partea ucraineană îşi va da seama încet-încet de consecinţele pe care un astfel de ordin poate să îl aibă în planul educaţiei în limba maternă în şcolile din Ucraina", a explicat ambasadorul.

"Din contactele pe care le am şi cu alţi colegi diplomaţi la Kiev, înţeleg că aceasta nu este numai o preocupare a României. Şi alte state împărtăşesc aceeaşi preocupare", a mai spus Hristea.

Diplomatul speră că prin alinierea Ucrainei la procesul Bologna şi printr-un dialog mai activ cu autorităţile ucrainene centrale şi locale la nivelul regiunilor şi localităţilor unde există o comunitate românească să determine o nouă abordare. "Rămâne de văzut în ce măsură acest lucru va fi realizat, dar avem aşteptări pozitive şi sperăm să ni le şi îndeplinim", a subliniat Hristea.

În ceea ce priveşte problematica generală a minorităţilor, România foloseşte un instrument din cadrul Comisiei prezidenţiale, care are şi un comitet special dedicat problemelor minorităţilor naţionale şi promovării drepturilor minorităţilor româneşti din Ucraina şi a celei ucrainene din România.

"Sperăm că vom relua activitatea acestei comisii mixte interguvernamentale astfel încât aspectele rămase în suspensie în ceea ce priveşte problemele minorităţilor naţionale să poată să fie reluate şi să se poată identifica anumite soluţii în conformitate cu standardele internaţionale", a declarat Traian Hristea.

În plus, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor minorităţii române, MAE discută cu Ucraina deschiderea a două noi consulate, la Ojgorod şi la Zlatna.

Comunitatea românească din Ucraina numără peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 români, iar 258.600 "moldoveni".

Acordul de mic trafic
de frontieră are şanse să fie semnat până la sfârşitul anului

După ce România a trimis Kievului în luna martie a acestui an un proiect de acord privind micul trafic de frontieră, între Ucraina şi România au avut loc mai multe runde de negocieri care se vor finaliza în curând.

"Ultima reuniune a avut loc la Bucureşti, în luna iulie. Practic, sunt convenite prevederi importante ale acestui acord de mic trafic de frontieră. Mai trebuie stabilite nişte elemente din cadrul acordului şi anexele care cuprind localităţile care vor beneficia de acest acord de o parte şi de alta a frontierei", a explicat Hristea.

Pe perioada verii, a mai spus acesta, lucrurile s-au mai clarificat, amintind că există necesitatea unor consultări cu partenerii de la Comisia Europeană. "În urma finalizării acestor consultări, probabil că se vor încheia şi negocierile pe maginea acestui acord", a declarat ambasadorul român.

Hristea a mai spus că este optimist în ceea ce priveşte semnarea Acordului de mic trafic de frontieră până la sfârşitul anului 2008. "Este în interesul ambelor state şi cred că într-o perioadă rezonabilă de timp acest acord va fi finalizat", a accentuat oficialul român.

Continuarea lucrărilor la Canalul Bîstroe atrage după sine un deficit de autoritate în relaţia cu UE

În urma reuniunii Espoo de la Bucureşti, statele părţi au adoptat un avertisment adresat Ucrainei în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor la Canalul Bîstroe. La mijlocul lunii august, Ucraina a anunţat încetarea lucrărilor la proiect.

Ambasadorul României a atras însă atenţia că mai este necesară parcurgerea unei etape: deplina conformitate a acestui anunţ al autorităţilor ucrainene cu hotărârea statelor părţi la Convenţia de la Espoo.

"Nu e vorba numai oprirea lucrărilor la partea a doua a proiectului, ci de încetarea totală a lucrărilor, efectuarea unor analize, luarea în considerare a unor soluţii alternative şi consultarea cu publicul, aşa cum prevede Convenţia de la Espoo", a explicat Traian Hristea.

"Înţeleg că la sfârşitul lunii iulie a fost o nouă echipă de experţi internaţioanli care au inspectat lucrările la Bîstroe şi aşteptăm raportul pe care aceştia l-au întocmit. Sperăm că va fi unul obiectiv", a adăugat acesta.

"Sperăm că Ucraina îşi va respecta obligaţiile legate de toate convenţiile la care este parte, cu atât mai mult cu cât nerespectarea atrage după sine un deficit de autoritate în relaţiile cu statele mebre UE", a subliniat în încheiere Traian Hristea.