Bani putini, drumuri ioc

La multe rubrici din bugetul Ministerului Transporturilor fondurile se termina in aceasta luna, iar la altele in iunie, afirma Radu Berceanu.

Este nevoie de un pact pentru autostrazi care sa reziste schimbarilor politice, spune ministrul Transporturilor si Infrastructurii. In opinia sa, concesiunile ar putea fi o solutie pentru rezolvarea problemelor de infrastructura. In plan politic, vicepresedintele PDL explica pozitionarea partidului sau pentru viitoarele "europene" si comenteaza sansele pe care le au contracandidatii
lui Basescu la prezidentiale. Pe de alta parte, seful de la Transporturi a promis sustinere pentru campania declansata de ZIUA Cargo - "Pentru un transport civilizat" - si va deschide conferinta dedicata transportului de persoane, care va avea loc pe 20 mai a.c.
Care este stadiul platilor efectuate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) catre furnizorii de servicii?
Ministrul Orban a angajat plati mult peste sfarsitul anului trecut si, chiar daca ar fi ramas, sa zicem, aceeasi guvernare si acelasi ministru, tot era un lucru ilegal...
MTI a avut per total circa 700 de milioane de euro datorii, bani de platit pe lucrari terminate in anii anteriori. De exemplu, la Bechtel nu s-a mai platit din iunie 2008. Si aici, nu numai ca am platit tot ce s-a lucrat din iunie pana la sfarsitul anului, dar am platit si penalitati de aproape 5 milioane de euro. Noi, tot ce am avut in fisele noastre la inceputul anului am transmis la Ministerul de Finante si am inceput sa platim. Sunt si unii care spun: "mai am de luat, nu mi-a dat toti banii ministerul". Pentru ca el are de luat pentru niste lucrari pe care le-a efectuat, probabil, dar nu sunt receptionate.
Noi, peste tot, avem un consultant, care este selectat printr-o licitatie internationala. Este un fel de arbitru intre beneficiar si constructor, un fel de sef de santier pentru noi. Consultantul spune: "factura asta-i buna de plata", dupa ce verifica tot.
Nenorocirea Bechtel
Mult comentatul contract cu Bechtel este intr-adevar de neatacat?
Asa zisul contract s-a negociat, asa cum am mai spus-o, doua saptamani - in care au mai fost sambete, duminici... Iar eu am un raport din vremurile acelea, unde scrie negru pe alb ca s-a discutat contractul pe baza propunerii in limba engleza a firmei Bechtel - adica ei au venit cu contractul si noi ne-am uitat pe el asa, nu ne-a intrebat nimeni daca stim engleza si daca intelegem ce scrie acolo, dar daca tot am primit ordin sa-l semnam, l-am semnat. Si mai exista si o avocata care ne-a luat vreo cinci milioane de euro - "succes fee", daca se incheie contractul cu Bechtel. Bineinteles ca s-a incheiat, ca era ordin. CNADNR a dat-o acum in judecata, sa-si ia banii inapoi. Acest contract cu Bechtel este o nenorocire - indiferent cine este ministru.
Ati discutat cu cei de la Bechtel?
Am discutat, ca ministru, cu seful Bechtel de la Londra, Michael Adams, de vreo sase ori pana acum. Practic, americanii de la Bechtel, in Romania, sunt doar doi, care lucreaza cu Enka - o firma turceasca. In plus
, au foarte multe lucrari in sub­antreprenoriat - mai au cinci-sase firme, tot turcesti, ca intermediare. Ele iau legatura cu firmele romanesti si spun: voi astia cu camioane - aduceti aici nu stiu ce marfa, iar rezultatul este ca firmele cu aceste camioane castiga si ele vreo 3%, turcii castiga 20%, iar Bechtel - castiga si ei 20%. Michael Adams s-a aratat indignat, a sustinut ca nu stia si ca va lua masuri. O sa verific si eu, pentru ca trebuie sa fim pe ei tot timpul.
Cu celelalte autostrazi cum stam?
E nevoie de un plan, pact - care sa treaca peste schimbari politice, ministri, guverne si asa mai departe. Cam ca la Educatie. Eu am un astfel de plan - am tot declarat ca-l fac public, dar nu am facut-o pentru ca el contine si niste concesiuni - ori noi avem aceasta prima concesiune de autostrada, pe Comarnic-Brasov, care inca nu-i finalizata; nu s-a desemnat castigatorul inca. Abia dupa ce avem acest rezultat al primei concesiuni - si-l putem introduce in acest plan - putem sa-l prezentam. Iar pactul vreau sa fie discutat cu presa, cu societatea civila, cu toata lumea - apoi sa-l discutam in Guvern - si dupa aceea sa gasim o formula de a fi asumat de partidele politice.
Cum se adapteaza constructorii straini la mediul romanesc?
Am fost trei zile in Portugalia si am vazut toate autostrazile. Am intrebat de constructorii lor. A venit in Romania Grupul Lena - unul dintre cele mai mari grupuri de afaceri din Portugalia. Am fost la un santier Lena acolo - si am vazut cum lucreaza, si am vazut si aici pe DN1 - cum "lucreaza". Pentru ca aici se adapteaza "la mediul local". Noroc ca exista solutii - dar se pun in practica incetul cu incetul. Ca dovada, de vreo doua saptamani a inceput sa se lucreze pe DN1 de dimineata pana seara.
Dar, o sa ne oprim curand, pentru ca Primaria Capitalei - care a primit o cerere pentru un aviz de urbanism acum un an si o luna - nici in clipa de fata nu l-a eliberat. Iar acum, Comisia de urbanism si nu stiu ce arhitecti au descoperit - cand au vazut ca a inceput sa se lucreze - ca ar fi bine ca traseul ala sa nu fie asa cum e. Am aflat apoi ca, cei de la Antena 1 nu pot sa intre in sediu, vor ei o banda speciala pe care sa scrie Antena 1 sau Antena 3. Mai vor, la iesirea din pasaj - o inclinatie, ca iesirea sa fie mai larga - ca sa se poata intra la IRIDEX, unde e domnul senator Pascu (PC).
Cati bani aveti anul acesta?
Foarte putini. La multe rubrici banii se termina in iunie, la altele in mai. Dar eu sunt ministru acolo ca sa rezolv niste lucruri, nu sa ma plang ca nu sunt bani. Drept urmare, mai de pe la inceputul anului, am initiat tot felul de alte variante de finantare.
Am memorandumuri cu doua banci, intre minister si BCR Erste si intre minister si BRD Groupe Société Générale si probabil o sa facem unul si cu Raiffeissen si incercam ca efortul financiar
care lipseste in a doua parte a anului acesta sa-l suplinim cu un efort care sa fie defalcat pe o perioada de doi ani - trei ani, un an si jumatate. Sa facem un fel de imprumut
care sa rezolve aceasta problema financiara.
Pustii voteaza EBA
In ultimul sondaj aparut pe piata, PSD se situeaza pe primul loc la intentii de vot pentru europarlamentare, cu 30%, PDL are 26% si EBA - 4%. In premiera, PDL este mai slab cotat decat partenerul de guvernare, PSD. A luat Elena Basescu din zestrea electorala a PDL? Afecteaza candidatura ei, ca independenta, scorul partidului?
Intr-un fel, dar mai putin scorul. Aprecierea mea este ca din numarul de voturi pe care le ia ea, intre o treime si 40%, sunt oameni care ar fi votat cu PDL, iar celelalte doua treimi sunt oameni care ori n-ar fi votat, ori ar fi votat cu cine-ar fi votat...
De ce ar alege EBA?
Eu am vorbit cu asa-zisii votanti EBA. Sunt pustani, nu sunt genul de votanti PDL.
Adica pustanii se duc la vot?
Pai, se duc pe tema asta. Repet, aprecierea mea si a celor care au facut focus grupuri si ce am mai facut si noi pe la partid este ca vreo 40% din voturile pe care le ia ea sunt intr-adevar niste voturi care ar fi fost la partid daca n-ar fi existat aceasta chestiune (candidatura independenta - n.red.).
Pare ca va miscati prea incet ca partid. Geoana a luat toate starturile din lume.
PDL ce strategie are?
N-am crezut niciodata ca in politica merge chestia cu furatul startului. Adica cine ia startul mai devreme ar avea niste procente in plus sau ar avea o sansa de succes mai mare. Si sunt nenumarate exemple. Exemplul Traian Basescu, la Primaria Capitalei. Exemplul Oprescu, tot la Primaria Capitalei. Sa zicem ca Geoana e primul candidat la prezidentiale. Ca si-a suflecat manecile si s-a apucat de campanie. Dar o campanie mai lunga nu inseamna o campanie mai buna sau cu mai multe succese la sfarsitul ei. Intr-o campanie mai lunga poti sa spui mai multe prostii pe metru patrat. Este si acesta un criteriu care trebuie avut in vedere.
Pace la guvernare
Cum merge mariajul cu PSD la guvernare?
In echipa guvernamentala merge bine. Chiar, surpriza pla­cuta, foarte bine. Nu se trans­fera probleme de alte tipuri in guvernare. Adica nu se transfera chestiuni legate de campanii prezidentiale ale unui partid sau altul in interiorul Guvernului, in dispute intre ministri. Guvernul se ocupa de actul executiv si nu avem abordari de genul: "A zis Geoana nu stiu ce aseara, atunci eu ma duc la minister si dau la o parte pe unul care e de la PSD la nu stiu ce companie". Guvernul are treburile sale, iar asta o respectam si ei si noi.
De ce ati pierdut Consiliul Judetean?
Cel mai scurt ar fi sa spun "nu stiu". Am facut tot felul de analize si au reiesit o serie de motive. Pentru Dolj, pentru candidatura lui Radu Berceanu, s-a facut un compartiment special. Ei (PSD - n.red.), incepand cu Iliescu de vreo trei ori, terminand cu Geoana de vreo doua ori, Mitrea de vreo doua ori, fosti ministri... toata lumea a fost in Dolj. De la PDL n-a venit nimeni sa ma sprijine. De ce? Pentru ca acolo era locul in care candida Geoana. Care era senator de Dolj si urma sa fie senator de o bucatica din judet. Si atunci, pentru PSD avea o conotatie de cu totul alta natura decat presedintia Consiliului Judetean. Pentru ei a capatat o conotatie de concurs national. Si i-au dat aceasta forta.
Ai nostri au spus: "Aaaa, Doljul il luam". Eu le-am zis: "Bai, fratilor, stati asa putin". "Hai, ba, cum il cheama pe ala de la tine?" Eu le-am zis: "Il cheama Prioteasa si de opt ani el sta in judet acolo. Se duce colo, dincolo, ca el n-are altceva ce face. Eu de opt ani stau la Bucuresti. Pe la ministerul nu-stiu-care, pe la tot felul de chestii". Si nu e acelasi lucru. Prioteasa si-a adunat primari... In plus, in Dolj este un fief foarte mare PSD. Dolj, Gorj, Olt sunt judete care sunt orientate funciar catre partea asta. N-ai ce sa le faci. Eu de multe ori le-am spus: Nu vreti sa facem o experienta? Ma duc eu la Caras-Severin si vine Frunzaverde la Dolj, sa vedem care ce rezultate luam. Sau ma duc eu la Cluj si candidez si vine care vreti voi la Dolj, sa vedeti. E usor sa spui de la Arad chestia asta. E alta lume, e altfel. Pana la urma, scorul a fost 47 la 53, n-a fost vreo diferenta colosala. A fost totusi o infrangere in plan personal. Pentru partid, n-a fost. Noi am fost pentru prima data in judetul Dolj, la CJ, un pic peste PSD. Datorita faptului ca am tras eu.
Contracandidatii lui Basescu la prezidentiale au si ei scoruri bune in ultimul sondaj...
Candidatul Geoana si candi­datul Antonescu, candideaza pentru turul doi. Asta este scopul lor extrem de important si actual. Ei mizeaza ca in turul doi se va strange tot ce e anti-Basescu. Iar daca pierd, pierd cu 44%, apoi pot sa se duca in partid si sa spuna: "Voi cat ati luat, ba, partidul? 30%? Eu am luat 44%. Ia, mucles, hai!". Si isi intaresc pozitia. Daca Geoana incerca sa impinga pe altcineva la prezidentiale, pierdea partidul si tot. Indiferent ce facea ala. Pentru ca, daca ala iesea presedinte, il termina partidul, iar daca pierdea, tot ii spunea ala: "Ba, eu tot am luat 44%, tu n-ai luat nimic. Da-te la o parte, iesi afara!". Geoana stia chestia asta.
Si pentru Crin Antonescu e cam la fel. Si atunci, la ei e concursul care ajunge in turul doi. O sa inceapa sa se loveasca si intre ei. Pentru ca unul va ajunge in turul doi, dar celalalt nu. Nu pot sa ajunga amandoi in turul doi, desi au si visul asta. Sunt vise mai apropiate si altele mai indepatate. Asta e foarte indepartat.
Dar daca nu candideaza Basescu?
Nu spune vorba aia, ca s-ar putea ca, daca nu candideaza Basescu, cine stie cui sa-i vina ideea sa candideze si sa-i bata si mai rau.
"Transportatorii omoara drumurile"

Transportatorii romani, dar si de alte feluri, se adapteaza la mediul in care isi desfasoara activitatea. Acolo - in strainatate - soferii romani isi cumpara tot ce le trebuie, platesc toate taxele, pentru ca stiu ca acolo ii ia politia... Iar la noi, aceiasi, foarte disciplinati si corecti soferi, calca totul. Si daca cumva politia indrazneste sa-i opreasca, imediat dau un telefon si s-a rezolvat. Drept urmare, chestiunea asta cu disciplina si cu adaptarea e in ambele sensuri. La fel e si in cazul constructorilor - care, pe la ei, pe acolo, respecta absolut totul si au niste santiere curate... cu de toate, cu veste, iar aici, pe aceiasi constructori
ii gasesti intr-o jale
si o nenorocire.
Deci, sunt de luat masuri - eu propun un parteneriat intre minister si transportatori in care, la primul punct, sa stabilim ca, cel care e gasit cu o greutate mai mare decat cea legala isi da singur "foc" la camion. Sau asociatia transportatorilor il scoate din asociatie - si nu mai are voie sa faca transport niciodata. Pentru ca nu este nici un camion
care respecta greutatea pe osie. Ei darama strazile - amarate, asa cum le avem, darama autostrazile - alea amarate pe care le avem - si, pe partea cealalta, plang ca nu sunt strazi si drumuri bune. Niciodata strazile, autostrazile nu se degradeaza de la autoturisme, numai de la camioane. Ele sunt ale transportatorilor.

"La CFR exista o piramida de nasi"

La orice companie din lume, veniturile trebuie sa fie cel mult egale, daca nu mai mari, decat cheltuielile. Feroviarii, dintotdeauna, au veniturile mult mai mici decat cheltuielile si nu sunt deloc interesati. Ei sunt interesati doar de cheltuieli. Veniturile sunt formate din banii de la bugetul de stat - adica de la tot poporul.
Daca vorbesti cu ei despre venituri, vorbesti numai despre ce le da statul. Despre veniturile proprii nu prea vor sa discute si nici nu prea au ce sa discute. Pentru ca acolo este piramida de nasi care se duce pana sus - nu numai la nasii aceia pe care-i cunoaste toata lumea, ci urca pana la nasii nasilor si asa mai departe. Ei zic ca nu sunt venituri pentru ca vagoanele sunt murdare sau pentru ca vagoanele sunt vechi. Dar banii care vin de la bugetul de stat si care ar trebui sa mearga in investitii - in linii noi, in sisteme mai performante - merg la salarii. Cand discutam de cheltuieli discutam de fapt despre salarii. Acolo constatam ca un procent stupefiant - in unele cazuri 93% - (la CFR Calatori de exemplu) - sunt cheltuieli cu munca lor. Am spus: daca vedem ca intre cheltuieli si venituri este o disproportie asa de mare, ce putem face? Avem doua solutii simple: mai scadem cheltuielile pe unde putem sau mai crestem veniturile. Voi unde vreti? "Pai sa ne dea statul mai multi bani". Anul asta nu se poate. Si asa v-a dat foarte mult. Subventia e adevarat ca e cu 30% mai mica decat aceea de anul trecut, dar este de 700 de milioane de lei
- nu e asa un fleac. "Nu va dati seama ca se opreste calea ferata, ca subventia, ca accidente?" Ba da, dar daca ne dam noi seama, poate va dati si voi seama. Si sa ne uitam si la veniturile proprii. "Pai ce aveti cu veniturile proprii? Alea-s veniturile proprii, ale noastre!". Deci discutam numai despre ce va da tot poporul...
Venituri si investitii
De ce nu strangeti mai multi bani din venituri? Cum se poate explica ca, o linie din aceea asa zis interoperabila - cum s-au dat prin Brasov vreo doua - le-au luat niste privati, care, automat, apoi, au devenit profitabile. Iar la partea de cheltuieli - hai sa vedem - daca 70% sau 80% sau 90% e fondul de salarii nu e normal sa discutam mai intai de asta? Facem si acolo ceva. Poate ne mai uitam la firmele de tuns iarba care sunt ale liderilor de sindicat, la firmele de curatenie care sunt toate ale sindicalistilor... Se aprind si zic: "Pai stati domnule ministru ca nu despre asta discutam, ci despre cati oameni dati afara!" Ei bine: niciun om! Eu vreau sa reducem fondul de salarii corespunzator ca sa va incadrati intre venituri si cheltuieli. Nu vreti sa reduceti fondul de salarii, nu-l reduceti. Atunci mariti veniturile. Venim la o functionare cat de cat nor­mala si nu dam niciun om afara. "Pai veniturile nu le putem creste. Aduceti dvs. mai multi bani de la buget". Pai mai tata, banii de la buget sunt pentru investitii - sa luam vagoane, sa facem linii, sa auto­matizam! Atentie, cand facem un efort de zeci de milioane de euro sa punem telecomenzi feroviare, dam afara niste zeci de persoane care mutau acele cu manuta. Nu se poate si asa si asa. "A, pai atunci, nu vrem investitii!" Deci eu v-am redat romantat dialogul care se poarta de trei luni si jumatate.
Micsorati salariile mari!
Bine, deci nu vreti la venituri. Atunci, sa luam la cheltuieli. Bun, nu vreti oameni afara, atunci scadeti fondul de salarii cu 20% si mai micsorati salariile mari. La alea cu 150 de milioane. Si ei spun in public ca nu are nimeni salariul de 150 de milioane. Bun, dar venituri de 250 de milioane au. La un salariu de 90 de milioane vin sporuri la sporuri si procente la procente si primele la procente si tot asa.
Bun, vreti sa discutam ca sunt 1,2 miliarde de lei datorii la Electrice? 5-6% de la Marfa, iar restul de la compania CFR Calatori. Cine le-a facut? Sindicalistii vor niste ecuatii economice care sa functioneze numai in favoarea lor. Le-am spus - scadem cu 20% fondul de salarii. Ramaneti toti cati sunteti si scadem din salariile mari.